Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Miercurea Ciuc

Județ: Harghita Site-uri utile:
Primaria Miercurea Ciuc
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 38 966 loc (locul 50)
Recensământ: 2002
Suprafață: - km2 (locul - )
Densitate: - loc/km2 (locul - )
Altitudine: 662 m. (locul 140)
Atestare documentară: 1558 (locul 156)
Latitudine: 46 grade 21'
Longitudine: 25 grade 48'
Localități: Ciba, Harghita-Băi, Jigodin-Băi
Primar: Róbert Kálmán Ráduly, UDMR
 
Miercurea Ciuc, uneori scris "Miercurea-Ciuc", este reședința și cel mai mare oraș al județului Harghita, Transilvania, România. Numele orașului în această formă s-a folosit prima dată în 1558; prima parte a denumirii provine din târgurile săptămânale în zilele de miercuri.

Localizare Miercurea Ciuc


Orașul este situat la altitudinea de 662 m, pe malul râului Olt. Localizarea exactă a orașului este: 46°21'N, 25°48'E.

Clima Miercurea Ciuc


Clima în această zonă este rece (Mica Siberie), verile fiind foarte scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10°-32°C în timpul zilei și 2°-15°C pe timpul nopții, iar iernile lungi (5-6 luni pe an) și geroase, cu temperaturi frecvent sub -35°C.
Acest fenomen este o microclimă specifică a zonelor între munți înalți. În cazul Ciucului, este vorba de bazinul Ciucului de Mijloc între Munții Ciucului și Munții Harghita. Iarna în acestă zonă aerul rece nu poate să se ridice, și se suprapun straturi de aer rece, și persistă ceața.

Populație Miercurea Ciuc


În 1977 populația orașului a fost de 30.936 locuitori, la recensământul din 1992, erau 46.228 locuitori, iar la recensământul din 2002 o populație de 42.029 locuitori, din care 34.359 maghiari, 7.274 români, 262 romi, 67 germani etc.

Istoric Miercurea Ciuc


Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului ca „oraș de câmpie” este scrisoarea de privilegii (eliberată de regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei), datată la 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite Înaltei Porți otomane.
Construirea cetății Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585-1635), consilier al principelui Gabriel Bethlen, diplomat, cronicar, căpitan al scaunului Ciuc. Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial contele Stephan Steinwille, eveniment atestat și de inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății.
La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia monahului franciscan Johannes Caioni (Kájoni).
În conscripția din 1643 figurează 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunități profesionale s-au format după anul 1649, breasla cizmarilor fiind consemnată în scrisoarea de privilegii emisă de Sigismund Rákóczi la 4 noiembrie 1649.

În anul 1661 trupele turco-tătare conduse de Ali, pașă de Timișoara, devastează Ciucul ca pedeapsă pentru participarea, fără acordul Înaltei Porți, la expediția militară împotriva Poloniei condusă de Gheorghe Rákóczi al II-lea. Despre atacul împotriva orașului informează celebrul călător și istoriograf turc Evliya Çelebi, martor ocular al evenimentelor, iar Kájoni consemnează: „Păgânii ... au jefuit tot Ciucul”.
În anii 1650, 1665, 1677 și 1707 în Miercurea Ciuc s-au ținut sfaturile generale ale scaunului Ciucului, prilej de comunicare a hotărârilor, constituțiilor acestuia. În ședința din 1707 s-a hotârât trimiterea, împreună cu vecinii din Trei Scaune (astăzi județul Covasna), a unui sol comun la principele Francisc Rákóczi I., conducătorul luptei antihabsburgice. Conform recensământului din 1721, în oraș au existat 49 gospodării și în jur de 250 suflete, în 1755, în timpul construirii bisericii romano-catolice acest număr sporind la 450.
Teleki József, în jurnalul său de călătorie, menționează că în Miercurea-Ciuc în 1799 erau 83 de case.
Józef Bem, generalul revoluției pașoptiste, numește în fruntea trupelor din Secuime pe Gál Sándor, cu reședința în cetatea Mikó. Acesta trimite în tabăra revoluționară mai multe batalioane formate la Miercurea Ciuc.
În 1849 vizitează orașul și poetul revoluției, Sándor Petőfi, care în scrisoarea trimisă soției sale, Julia, scrie: „Împrejurimile Miercurii Ciucului și a Târgului Secuiesc sunt minunate”.
Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea au fost anexate orașului: "Mártonfalva", "Csütörtökfalva" (1891), iar în 1930 Jigodin, în 1959 Șumuleu Ciuc și Toplița Ciuc.
În anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit reședința comitatului Ciuc.
Calea ferată dată în folosință la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea orașului. Se înființează unități industriale de prelucrarea lemnului, de industrie ușoară și de construcții de mașini. În 1888 se reconstruiește spitalul, în 1898 se termină construcția clădirii primăriei, iar în 1911 clădirea actualului liceu „Márton Áron”, în care se mută școala medie înființată în 1630 în Șumuleu.
În 1910 Miercurea Ciuc avea 3.701, iar în 1930 4.807 locuitori.
Miercurea Ciuc a rămas și după cel de al II-lea război mondial centrul regiunii, devenind în 1968 reședința județului Harghita. De la această dată s-a intensificat industrializarea forțată a orașului, ducând la modificări semnificative în structura populației. Conform datelor recensământului din 7 ianuarie 1992, populația orașului a fost de 46.029 de locuitori.
Din planul orașului, amintind de litera T pe vremea lui Balázs Orbán, a rămas numai partea orizontală, adică strada Petőfi, cât de cât în forma veche. Majoritatea clădirilor din strada Petőfi au fost construite la sfârșitul secolului XIX. sau la începutul secolului XX. Clădirile vechi din strada Florilor au fost demolate în anii 1980-1989.
Una dintre cele mai importante clădiri civile ale orașului sunt: cetatea Mikó, construită în 1623, spitalul ORL (clădirea a fost construită inițial pentru a fi sediul comandamentului trupelor de grăniceri) și spitalul de boli contagioase, ambele edificii datând de la sfârșitul anilor 1700. Clădirea primăriei a fost construită în 1888 și aici s-a aflat sediul comitatului Ciuc. După revoluția din 1848 s-a construit spitalul vechi, aflat lângă cetatea Mikó. Palatul Justiției a fost construit în 1905, iar liceul „Márton Áron” a fost dat în folosință în 1911. În timpul celui de al doilea război mondial s-a construit hotelul „Harghita” (clădirea aparține actualmente jandarmeriei) și clădirea Băncii Naționale în perioada interbelică. Casa de cultură municipală a fost construită în 1963, patinoarul artificial „Vákár Lajos” în 1970, Spitalul județean și Policlinica în 1972, Galeria „Nagy Imre” în 1973, clădirea Consiliului județean, Casa de cultură a sindicatelor și clădirea universității „Sapientia” în 1986.

Monumente, locuri deosebite Miercurea Ciuc


* Castelul Mikó, azi își are sediul aici Muzeul județean.
* Biserica romano-catolică Sfânta Cruce, construită în 1758 în stil baroc.
* Biserica ortodoxă Sfinții Apostoli Petru, Pavel și Andrei, construită în 1936, Biserica de langă parc.
* Muzeul Oltului și Mureșului Superior, secție a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, cu sediul în strada Petöfi Sándor nr. 23. Muzeul găzduiește o expoziție permanentă de etnografie „Interior țărănesc”, precum și alte expoziții tematico-itinerante.
* Fosta clădire a Consiliului Județean, construită în 1886 în stil eclectic.
* Palatul Justiției, construit în 1892 în stil eclectic.
* Biserica ortodoxă, construită între anii 1929 și 1935 în stil neobizantin.
* Liceul Márton Áron, construit între anii 1909 și 1911, în stil secesionist. Numit inițial Liceu Romano-Catolic, iar în anii comunismului Liceul de Matematică-Fizică, poartă în prezent numele fostului său elev, episcop de Alba Iulia între 1938-1980.
*"Cimitirul Eroilor". A fost creat după primul război mondial pe trei terase, în apropierea Corpului Batalionului 2 Pionieri. Numărul total al celor înhumați a fost de 1077. Inițial, aici au fost înmormântați 422 soldați de diverse naționalități (români, italieni, germani, maghiari, austrieci, polonezi, cehi si ruși). Societatea „Cultul Eroilor” a reorganizat cimitirul, centralizând in perioada 1927-1928 un număr de 655 eroi. Evidența acestora a fost ținută în ordine alfabetică. În prezent, cimitirul nu mai are însemne de căpătâi.
*"Monumentul eroului român". Monumentul, operă a sculptorului Marius Butunoiu, este amplasat în centrul orașului. Dezvelirea acestuia a avut loc la 19 august 1974. Baza monumentului, un piedestal de forma unei prisme dreptunghiulare, din beton placat cu marmură albă, susține statuia ronde-bosse din bronz a unui infanterist, înaltă de cca. 4 m. Ostașul este echipat de luptă și ține deasupra capului, cu ambele mâini, o armă și un drapel de luptă. În spatele statuii se înalță un obelisc placat cu marmură albă. Pe fațada principală a piedestalului este montată o placă metalică cromată pe care este scris: „Glorie eternă ostașilor români care s-au jertfit în luptele pentru eliberarea patriei”.
* Noua biserică romano-catolică, lângă biserica romano-catolică „Sfânta Cruce”, proiectată de renumitul arhitect maghiar Makovecz Imre.
* Cele trei ștranduri cu apă minerală: din cartierul Patinoar, din Băile Jigodin, Băile Miercurea.

"Cartierul Jigodin:"
* Biserica romano-catolică Sfânta Treime, care a fost construită în secolul al XV-lea în stil gotic, fiind extinsă în anul 1707 în stil baroc. Turnul ei a fost construit în 1800. Statuia Sfânta Fecioră Maria este din anul 1520, ca și cel din Șumuleu Ciuc.
* Conacul Mikó construit la începutul secolului al XIX-lea, în stilurile neoclasic și empire.

"Cartierul Șumuleu Ciuc"
* Biserica și Mănăstirea Franciscanilor, biserica fiind un loc de pelerinaj pentru romano-catolici.
* Capela Salvator din secolul al XV-lea.
* Capela „Iisus în Chinuri”, datând probabil din secolele XV-XVII.
* Capela „Sf. Anton”, construită între 1750 și 1773.
* Lângă mănăstire se află fostul sediu al Ciucului, construit între anii 1825 și 1841, azi spital de boli contagioase și clinică TBC.
* Fostul liceu romano-catolic, construit în 1727, unde au învățat multe persoane celebre, azi orfelinat.
* Izvorul de apă minerală.

Orașe și comunități înfrățite Miercurea Ciuc


* Bălți - Republica Moldova
* Beregovo (în ) - Ucraina
* Budakeszi - Ungaria
* Cegléd - Ungaria
* Giula (în ) - Ungaria
* Gödöllő - Ungaria
* Heves - Ungaria
* Kaposvár - Ungaria
* Makó - Ungaria
* Tiszaújváros - Ungaria
* Óbuda - Ungaria
* Autoguvernarea Armenilor din Zugló (în ) - Ungaria
* Želiezovce (în ) - Slovacia
* Riehen - Elveția

Consulate Miercurea Ciuc


* Consulatul Republicii Ungare
 
 
Stema orașului Miercurea Ciuc
Stema orasului Miercurea Ciuc
 
Amplasarea orașului Miercurea Ciuc în cadrul României
Amplasarea orasului Miercurea Ciuc in cadrul Romaniei
 
Poziția orașului Miercurea Ciuc în cadrul județului Harghita
Pozitia orasului Miercurea Ciuc in cadrul judetului Harghita
 
Harta rutieră a orașului Miercurea Ciuc


Hoteluri din Miercurea Ciuc

Vedere din satelit a orașului Miercurea Ciuc


Cazare in Miercurea Ciuc

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Miercurea Ciuc