Zalău este reședința și cel mai mare oraș al județului Sălaj, Transilvania, România. Are o populație de 62.927 locuitori.

Numele Zalău

Referitor la numele Zalăului s-au emis de-a lungul timpului diverse ipoteze: că ar însemna "brâu", "cingătoare" ("silaj"), în limba vorbită de către avari, că ar însemna "patul cu ulmi" ("Sil es Agz") în limba maghiară sau că de fapt, vechea denumire Zalău, nu a putut fi transcrisă în limba maghiară decât sub forma "Zil" și "Lak", asemănător cu denumirea germană a orașului "Zillenmarkt" ("locul târgului").

Prezentare generală Zalău

Situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpații Estici și Munții Apuseni, județul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Țara Silvaniei, adică Țara Pădurilor, cu o suprafață de 3850 km² și având ca vecini la nord județele Județul Satu-Mare și Județul Maramureș, la vest și sud-vest Județul Bihor, iar la sud-est Județul Cluj.
Municipiul Zalău, care se găsește în centrul județului pe valea cu același nume, este reședința administrativă a Sălajului.
Este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de la Porolissum - cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord-vest a Provinciei Dacia Romană. În epoca medievală reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării".
Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj Napoca - Satu-Mare - Petea Vama, DN 1F - E 81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de vest. Municipiul Zalău, pe lângă importanța sa economică, constituie și un puternic centru cultural, de învățământ, și nu în ultimul rând, un atractiv areal turistic. De curând, municipiul Zalău, pe lângă renumele școlilor și liceelor existente, se poate mândri cu prezența a două colegii universitare acreditate.
Municipiul Zalău este situat în zona centrală a județului, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu același nume și Culmea Meseșului. Cu o suprafață totală de 90,09 km², teritoriul administrativ al municipiului include și localitatea Stâna, așezare situată la sud-est de Meseș, în bazinul hidrografic al Agrijului.
Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200 - 500 m. În Depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate și oscilații mai mici de temperatură decât în Podișul Transilvaniei. Aceasta face ca împrejurimile orașului să fie bogate în păduri de foioase, creând un ecosistem favorabil dezvoltării turismului. Temperatura medie a lunii ianuarie este de - 2,5°C, iar a lunii iulie este de + 19,3°C.

Istoric Zalău

Descoperirile arheologice de pe teritoriul municipiului Zalău au pus în evidență dovezi ale existenței în aceste locuri încă din neolitic, respectiv cu cca. 6500 de ani în urmă. Monedele dacice descoperite în perimetrele arheologice din zona centrală a municipiului, de pe Valea Mâții și din vestul orașului, la care se adaugă importante elemente aparținătoare culturii romane, atestă continuitatea locuirii dacice în acest areal și dezvoltarea unor relații de ordin economic cu orașul Porolissum.
După cucerirea Daciei de către Traian (106), granița Imperiului Roman trecea pe culmea Meseșului, la nord având triburile dacilor liberi, iar în zona de est, sud-est (Meseș) se află fortificațiile romane de graniță, turnuri, ziduri, șanțuri și mâluri de apărare.

Prima consemnare scrisă cu privire la Zalău o găsim în "Gesta Hungarorum", numită și Cronica lui Anonymus - notar al regelui Bela al IV-lea al Ungariei - lucrare apărută în jurul anului 1210. În acest sens putem aprecia existența unei populații destul de numeroase.
Se poate afirma că Zalăul exista ca așezare omenească încă din jurul anului 900, dar prima atestare documentară apare la 1200. După năvălirile tătare și pustiirea orașului din anul 1241, Zalăul intră din anul 1246 în administrarea episcopatului catolic de la Oradea și este menținut sub această administrație până în anul 1542, când intră în componența Principatului Transilvania.
La 1 august 1473 Matei Corvin, regele Ungariei și Boemiei, declara Zalăul pentru prima dată oraș-târg, "Oppidum Zilah", privilegiu care scotea orașul de sub dominația comitatului acordând dreptul de comerț liber cu toată țara, oferindu-i independență economică într-o vreme când bunul plac al nobilului, dar și al suveranului erau singurele criterii de împărțire a dreptății și de conducere a statului.
De-a lungul istoriei, localitatea a avut diverse denumiri: "Ziloc" în 1220, "Oppidum Zilah" în 1473, "Zila" în 1601, Szilaj - Sszilagy în 1839, Szilaju în 1850 și Zilah - Walthenberg - Zalău în 1854.

La sfârșitul secolului al XVI-lea orașul aparținea Transilvaniei și avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleși, dintre care unul era primar. Pe lângă aceștia, mai funcționau un notar, un arhivar și un casier.
Alte praguri importante în dezvoltarea localității se înregistrează în anul 1571, sub domnia principelui Ștefan Bathory, în anul 1600 sub domnia lui Mihai Viteazul, iar după includerea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, orașul a cunoscut o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de proveniență apuseană, în detrimentul celor autohtone.

O dată cu victoria din 3 august 1601, de la Guruslău, a lui Mihai Viteazul, patronul spiritual al orașului, Zalăul se bucură de propriile reguli administrative, legislative, fiscale și militare, precum și de o autonomie reală care oferă libertăți cetățenilor. O cronică din sec. al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri.

În preioada interbelică a fost reședința județului Sălaj (interbelic).

Următoarele informații pe care izvoarele istorice le menționează, sunt legate de date mai apropiate perioadei actuale.
Zalăul a fost dintotdeauna capitală de comitat, iar din anul 1968, Zalăul devine reședința județului Sălaj, pentru ca, după aproape 10 ani, în 1979, să primească rangul de municipiu. Astăzi, orașul reședință de județ este un centru industrial important al Sălajului, un oraș modern cu o viață proprie.

Demografie Zalău

Structura etnică și confesională Zalău

La recensământul din 2002, Zalăul avea 62.927 locuitori, dintre care:
*Români: 50.902 (80,89 %)
*Maghiari: 11.016 (17,50 %)
*Țigani: 858 (1,36 %)
*Alții: 0,25%
Sub profil confesional, 73,29% dintre locuitori sunt ortodocși, 15,24% reformați, 3,29% penticostali, 3,07% greco-catolici, 2,01% baptiști, 1,72% romano-catolici.

Evoluția populației Zalău

În 1930 orașul Zălau (pe atunci denumire oficială) număra 8.340 de locuitori, dintre care 5.614 maghiari, 2.115 români, 411 evrei, 86 țigani, 50 germani ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.731 reformați, 1.583 greco-catolici, 956 romano-catolici, 502 ortodocși, 429 mozaici ș.a.

Lăcașe de cult Zalău

Biserici ortodoxe în municipiul Zalău și localitățile subordonate administrativ, Ortelec și Stana, sunt: Catedrala Ortodoxă "Sfânta Vineri", Biserica Ortodoxă "Sfânta Treime", Biserica Ortodoxă "Sfântul Ștefan" și Biserica Ortodoxă "Pogorârea Sfântului Duh".

În municipiul Zalău funcționează de asemenea două biserici reformate, două greco-catolice și una romano-catolică. Catedrala "Adormirea Maicii Domnului" a fost ridicată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică și sfințită în data de 8 septembrie 1934 de episcopul Valeriu Traian Frențiu. Lăcașul este în prezent disputat de ortodocși și de greco-catolici.

În oraș există de asemenea patru case baptiste de rugăciuni(una de limba maghiara), două penticostale și una adventistă.

Cultura Zalău

Ca municipiu reședință de județ, Zalăul este centrul cultural al Sălajului. Activitățile culturale se desfășoară în: Casa de Cultură a Sindicatelor și Casa de Cultură Municipală, Biblioteca Județeană "Ioniță Scipione Bădescu", Muzeul Județean de Istorie și Artă, Galeria de Artă "Ioan Sima", precum și un cinematograf. Municipiul Zalău se poate mândri cu Biblioteca Documentară, creată în cadrul Colegiului Reformat începând cu anul 1646. Astăzi, biblioteca are peste 40 000 de volume, din care cea mai mare parte este carte rară sau unicat. Dintre autori, îi putem menționa pe cei antici: Homer, Platon, Aristotel, Plutarh, Dionysus din Halicarnas, Ptolemeu și Plinius Secundus, iar din rândul celor moderni se remarcă: Erasmus din Rotterdam, Calvin, Descartes, precum și alți umaniști ai vremii. Cercetări de ultimă oră au scos la iveală șapte unicate olandeze, lucrări aparținând secolelor XVII si XVIII.

La 23 August 1950 presa vremii consemnează inaugurarea unei "Biblioteci centrale" cu peste 7000 de volume în limba română și maghiară, în spațiul Ateneului Popular (actuala Casă Municipală de Cultură) "într-un local încăpător care dispunea și de-o frumoasă sală de lectură".
Sunt prezenți printre alții Rodica Fănățeanu, Elena Fănățeanu, Karl Kun și alții. Colecțiile cuprindeau cărți din diferite domenii, unele cu o vechime considerabilă cum ar fi "De remediis" a lui Petrarca datat la 1649. În 1952 biblioteca devine "Biblioteca raională" având și sarcini de îndrumare a bibliotecilor de pe raza teritoriului Sălaj. În 1957 ia numele cărturarului sălăjan Ioniță Scipione Bădescu.
În 1968 devine "Biblioteca județeană" în urma împărțirii administrative de atunci. De-a lungul timpului, biblioteca a funcționat în spațiile Casei Municipale de Cultură (fost Ateneu Popular), în spațiul actualului muzeu (fosta str. Ady nr. 5), în spațiul actualului Centru de librării (P-ța Libertății nr. 10) și-n actualul sediu, P-ța Iuliu Maniu nr. 13 începând cu anul 1971. În prezent biblioteca are peste 160000 de volume.

Cenaclul literar Silvania Zalău

Cenaclul literar Silvania este cea mai longevivă și reprezentativă activitate culturală a orașului.

Presa locală Zalău

Ziare Zalău

* Năzuința, săptămânal editat de Consiliul Județean PCR. A apărut între 1960 și 1989.
* Țara Silvaniei. Publicație apărută în zilele revoluției din 1989, editată de redactorii vechii "Năzuința", în câteva numere. S-a transformat ulterior în Graiul Sălajului.
* Graiul Sălajului. Echipa redacțională a "Năzuinței" s-a reorganizat în 1990 și a început să editeze acest cotidian care apare și în prezent.
* Sălajul Orizont. Bisăptămânal, a apărut timp de câțiva ani, după 1990, editat de o parte din foștii redactori ai "Năzuinței", separați de "Graiul Sălajului" printr-o politică editorială diferită.
* Gazeta de Duminică.
* Magazin Sălăjean
* Sălajeanul - cotidian de informatii ce apare din 2005
* Glasul Copilariei- revista scolara lunara editata de elevii "Scoala Gheorghe Lazar" ajutati de directoarea scolii & co

Reviste de cultură și șiințifice Zalău

* Acta Mvsei Porolissensis
* Caiete Silvane
* Limes

Activități cultural-artistice Zalău

Activități cultural artistice

Primele activități artistice sunt menționate în sec. XVII (1646), însă cele mai importante se desfășoară la începutul sec. XIX (în 1810, Corul bărbătesc al asociației meșteșugarilor). Activitățile corale sunt permanente de-a lungul timpului în viața cultural artistică, remarcându-se între 1924-1936 formația corală de fete, iar după 1945, Corul Ateneului popular. Astăzi sunt deosebit de active ansamblul folcloric ,,Rapsodia Sălajului" (1958), orchestra de muzică populară ,,Meseșul", de Corurile Cameratta Acadaemica Porolissensis, Gloria Dei, Țara Silvaniei - ansamblul folcloric al Casei de Cultură a Sindicatelor -, ansamblul folcloric profesionist "Porolissum", ansamblul folcloric de tineret "Columna" și cel al copiilor "Mugur-Mugurel".
Aflate sub patronajul generos și atent al Primăriei Municipiului Zalău, ansamblurile folclorice profesioniste "Porolissum" și cel al copiilor "Columna" au reușit să ridice folclorul românesc și cel sălăjean la cotele înaltei performanțe artistice, devenind prezențe de recunoscută notorietate la nivel național și internațional.

Turismul Zalău

Beneficiind de un cadru natural de excepție, de poziția sa de la poalele Meseșului și de un bogat fond turistic de origine antropică, municipiul Zalău este și un important centru turistic.
Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău (fondat în 1951), cu tezaure monetare și obiecte de patrimoniu aparținătoare culturii daco-romane, medievale și poulare, alături de Galeria de Artă "Ioan Sima" sunt principalele obiective de mare atracție ale orașului.

Turismul cultural este strict legat de prezența pe teritoriul județului a unor valori culturale care pot îmbrăca diverse forme.
Demne de interes sunt festivalurile folclorice, serbările câmpenești și pastorale, care în multe cazuri atrag mii de spectatori.
În fiecare an, în perioada martie-decembrie au loc evenimente culturale dintre care amintim: “Ecouri transilvane” – Festival internațional coral;
*“Măsurișul de la Pria” – serbare pastorală;
*“La fântâna dorului”– festival folcloric pentru românii de pretutindeni –Șimleu Silvaniei;
*“Mihai Viteazul” – Guruslău – serbare câmpenească;
*“Ecouri meseșene” – Festivalul dansului femeiesc etc.

În județul Sălaj există ansambluri și grupuri folclorice cu participări la festivaluri naționale și internaționale. Dintre acestea amintim: Ansamblul folcloric “Porolissum” al Primăriei Municipiului Zalău;
Ansamblul folcloric “Meseșul” al Centrului Culturii Tradiționale Sălaj; “Spiridușii” din Valcău de Jos, etc.

Baza materială existentă este de șase unități de cazare, din care trei hoteluri, un motel și două tabere școlare. Numărul total de locuri în unitățile de cazare este de 708, din care 325 de locuri în tabere școlare. Unitățile de administrație publică ce oferă și spații de cazare sunt:
*S.C. HOTEL MESES S.A.
*S.C. POPASUL ROMÂNILOR S.A.
*S.C. HOTEL POROLISSUM S.A.
*Cabana Meseș pentru vacanțele școlare
*pensiunea "SHALOM", etc.

Economia Zalău

Orașul Zalău a fost un important centru economic din această parte a țării din cele mai vechi timpuri. O cronică din sec. al XVII-lea menționează pentru prima dată ocupațiile locuitorilor orașului: curelari, olari, rotari, pantofari, măcelari, croitori, fierari, dulgheri, pălărieri și, nu în ultimul rând, armurieri.
După anexarea Transilvaniei de Imperiului Habsburgic, orașul cunoaște o decădere economică pe fundalul unei infuzii a produselor de proveniență apuseană, în detrimentul celor autohtone.
Procesul de industrializare și-a făcut simțită prezența de la începutul secolului XX. Atunci începe exploatarea carierei de piatră roșie de pe Meses, se înființează două mori care folosesc forța aburului, fabrica de cărămidă, a cărei dezvoltare era facilitată de existența lutului de bună calitate din apropierea orașului, precum și altele.
Tot la începutul sec. XX are loc introducerea curentului electric în Zalău.
După anul 1918 se înregistrează o evoluție economică ascendentă, ajungând în perioada socialistă să aibă o gamă largă de ramuri industriale, industrii ce se mențin și în perioada actuală, cum sunt: industria metalurgică și a construcțiilor de mașini, industria de prelucrare a lemnului, industria prelucrării cauciucului, industria alimentară, industria textilă, etc.
După al doilea război mondial, naționalizarea a dus la dispariția proprietății private, orașul Zalău fiind supus unui proces de industrializare forțată.
După anul 1989, în peisajul economic al municipiului Zalău, și-au făcut apariția o multitudine de activități din sectorul terțiar, cu capital privat, fapt care indică o evoluție economică sănătoasă, bazată pe cerere și ofertă.

Orașe înfrățite Zalău

* Szentendre, Ungaria
* Haegebostadt, Norvegia
* Kvinesdal, Norvegia
* Imola, Italia

Cetățeni de onoare Zalău

*1.Codrean Coriolan
*2.Tilea Felicia
*3.Lpapușan Nicu Ioan
*4.Dumitru Popescu
*5.Mugur Isărescu
*6.Gheorghe Tadici
*7.Vereș Olimpia
*8.Iloc Cristina
*9.Bidian Teodor
*10.Breban Vasile
*11.Ștefan Popa Popas
*12.Patrick Colouhon
*13.Spatceanu Mircea
*14.Florian Tuduce
*15.Iepure Flaviu
*16.Dumuța Ioan
*17.Contraș Aurel
*18.Sven Spilsager
*19.Gaga Victor
*20.Terheș Gheorghe
*21.Gudea Nicolae
*22.Sampermans
*23.Gușet Gheorghe Călin
*24.Maier Ramona Petruța
*25.Pop Florian
*26.Tudor Teodora
*27.Vale Catalina

Sport Zalău

Orașul Zalău are o tradiție importantă în domeniul sportului. Echipa de handbal HC Zalău (fostă Silcotub Zalău) a câștigat de 3 ori campionatul, în 2000-01, 2003-04, 2004-05 sub îndrumarea actualului selecționer al naționalei României, Gheorghe Tadici. O altă echipă importantă este Remat Zalău, echipă de volei.

• Cehu Silvaniei
• Șimleu Silvaniei
• Jibou
• Zalău