Vatra Dornei este un municipiu din județul Suceava, Bucovina, România.

Despre Vatra Dornei

Situata în nordul României, într-una dintre cele mai pitoresti depresiuni ale Carpatilor Orientali, Tara Dornelor, Vatra Dornei este o localitate turistica foarte cautata datorita apelor termale, peisajului, climei si facilitatilor de practicare a schiului. Ambianta este cu atât mai propice cu cât orasul-statiune este înconjurat de munti împaduriti: Muntii Giumalau, Muntii Bistrita, Muntii Calimani, Muntii Rodna, Muntii Obcina Mestecanis. Vatra Dornei este un loc ideal de odihna si petrecere a vacantei, oferind posibilitati de practicare a alpinismului si a sporturilor de iarna, dar fiind în acelasi timp si o importanta statiune balneara. Parcul natural din centrul statiunii, renumit pentru veveritele sale, precum si cazinoul amintesc de faimoasele statiuni balneare din vestul Europei. În oras, cele mai interesante atractii turistice sunt Muzeul etnografic al Bucovinei si Muzeul vânatorii si al stiintelor naturale. Cei care vor sa exploreze împrejurimile au la dispozitie telescaunul care acopera distanta dintre oras si Dealul Negru sau pot pleca în excursii la Poiana Negri si Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale.

Istoria orasului Vatra Dornei

O legendă păstrată în memoria Dornelor, care atestă existența Dornei încă de pe vremea întemeierii statului Moldovei, leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Moldovei – Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de pastorița localnică Dorina, pe care a ucis-o dintr-o greșeală și în amintirea ei, a decis ca apa lânga care s-a petrecut drama să poarte numele său.

O explicație stiințifică a toponimicului "Dorna" este greu de oferit. Dictionarul Limbii române editat de Academia RPR în 1958, explica noțiunea "Dorna" prin bulboana sau vale cu apă. Slavii au numit așezarea mlăștinoasa "Dolina", romanii au numit-o "Durnacum" iar la români a ajuns Dorina, care prin eliminarea vocalei "i" și prin rotacismul specific limbii române, a devenit DORNA.

Din izvoare istorice mai reținem că la 14 mai 1600 Mihai Viteazu, a trimis spre Moldova armata condusa de generalul sau Baba Novac. Acesta a urmat drumul prin Candreni, peste Mestecaniș, spre Câmpulung și apoi spre Suceava, în urmarirea domnului Moldovei Ieremia Movilă.

Dupa anul 1775, Dorna intră sub stapânire austriacă și locuitorii au devenit iobagi ai domeniului împaratesc Câmpulung. Faptul a generat conflicte care au durat aproape un secol. Locuitorilor li s-au luat drepturile la cârciumarit, pescuit, morărit, li s-au pus taxe pe fânaț și păduri și au fost obligați să presteze munci neplătite la diferite lucrări edilitare inițiate de coroana. De asemenea, ei trebuiau sa dea autorității biruri în natură (găini, lâna și lemne). Pe teritoriul târgului Dornei s-au desfașurat numeroase conflicte sângeroase care au sfârșit prin însemnate pierderi de vieți omenești. În 1884, o sentința a autorităților austriece pedepsea formal pe unul dintre opresorii locali cu o "dojană severă".

Locuitorii Dornelor au încercat să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la împărat și la autoritațile locale dar ele n-au putut fi soluționate pâna în jurul anului 1850, când a fost abrogată vechea constituție austriaca și a început perioada de 11 ani a absolutismului monarhic. Evoluția edilitară și urbanistică a localitatii Dorna a fost puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri și cunoscute de ciobanii locului înca pe la anul 1750, care le-au botezat iizvoare cu "burcut" – nume împrumutat probabil din maghiarul "borvis". O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anilor 1790. Chimistul Hacquette de Nurnberg a realizat în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din localitățile limitrofe Candreni si Șar. Recunoașterea oficială a importanței izvoarelor minerale și o analiză completă a lor, se datorează studiilor din anul 1805 ale doctorului Ignatziu Plusch. Acesta s-a ocupat mai întâi de apele minerale din Poiana Negri pentru ca apoi, sub numarul 1841 din anul 1810, să înainteze autoritaților de la Viena primele semnale despre starea dezastruoasă a băilor din Vatra Dornei și a izvorului din Poiana Negri, cu o propunere de relativă sistematizare a lor.

Din scrierile și rapoartele doctorului Plusch aflăm că în forma lor primară, băile se făceau cu apă scoasă de bolnavi din fântâna Izvorului "Ioan", situată la numai 200 de pași de drumul împarătesc. Prepararea bailor se facea la domiciliul bolnavilor. Din acest motiv doctorul Plusch propune amenajarea stațiunii pe proprietatea particulară a numitului Cratzer, cu ajutorul tehnic și material al proprietarului minelor din Iacobeni Manz de Mariense.

Proiectul de amenajare al băilor propus de doctorul Plusch, a fost aprobat prin Decretul administrației din 17 ianuarie 1811 iar inginerul Buholzer a primit ordinul să construiască o clădire cu șase căzi de baie la care apa minerală era adusa printr-o țeava și continua să curgă prin jgheaburi.

În anul 1870 Fondul Bisericesc Român a cumparat Baile Vatra Dornei, cunoscute sub numele de Institutul Balnear, împreuna cu dreptul de proprietate asupra apelor minerale.Pentru bolnavi s-a zidit un imobil cu 20 de cabine, pe locul unde ulterior s-a construit Hotelul numarul unu si Cazinoul.

O descriere a statiunii în jurul anilor 1880-1895 o aflăm din însemnarile inginerului Crasuschi, fost director al minelor din Iacobeni. Izvoarele erau captate în mod primitiv. Acestea prezentau niste găuri pătrate împrejmuite cu bârne și acoperite cu coaja de brad, fara nici o izolare. Aceste gropi erau umplute cu apă cu rugină murdară, în care cântau broaștele. Din aceste izvoare curgea apa prin niște jgheaburi, în butoaie deschise asezate pe bârne. Din aceste butoaie apa curgea prin țevi de metal spre locul unde era încalzită și de acolo la căzi. În total pe teritoriul localității Vatra Dornei au fost puse în valoare 15 izvoare de ape minerale.

O etapă nouă în dezvoltarea stațiunii balneare s-a înregistrat în anul 1895. La această dată geologul Stur a întreprins un studiu geologic al stațiunii Vatra Dornei și al terenului pe care era amplasată. În baza acestui studiu s-a proiectat și dezvoltat stațiunea după 1895.

În anul 1899, principalele obiective ale stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei au fost terminate și inaugurate. Între acestea s-a numărat Izvorul "Ioan" botezat în timp Izvorul "Unirea", Izvorul Ferdinand și Izvorul “Sentinela” aflate în vecinătatea Cazinoului. Descoperit în anul 1871, actualul Izvor "Sentinela" a fost amenajat de fostul director al minelor din Iacobeni în anul 1897. Inițial, el a purtat numele fostului ministru al agriculturii al Imperiului Habsburgic numindu-se Izvorul Falkenhein, dar românii din Dorna constituiți între 1898-1901 în Societatea culturală patriotică "Sentinela" hotărăsc să acorde numele instituției lor acestui izvor renumit.

După 1948 izvorul s-a numit "23 August" și a revenit la vechiul sau nume "Sentinela" după evenimentele din decembrie 1989.Printre edificiile devenite monumente arhitectonice ale localitații se numară și stabilimentul balnear construit în anul 1895, în care se executau proceduri cu ape carbogazoase și nămol de Dorna.Localitatea Vatra Dornei s-a dezvoltat începând din secolul XVIII în jurul stațiunii balneare și concomitent cu aceasta. Pâna în anul 1774 Dorna a fost dependentă de Ocolul Câmpulung și din această cauză nu avea nici sigiliu, nici vornic. Dreptul de a avea sigiliu și vornic sau primar a fost dobândit abia în anul 1823, dar localitatea a continuat să existe sub suzeranitatea vornicului de Câmpulung pâna în 1853.

În anii de după 1853 surse scrise ale istoriei locale pomenesc despre răscoalele dornenilor împotriva recrutării cu sila, despre construcția în 1830 a Podului armeanului care traversa râul Bistrita în zona Chilia si despre nenumărate persecuții la care au fost supuși locuitorii ținutului Dornei de către stăpânirea habsburgică.

În anul 1848, în timpul primăriatului lui George Burca s-a construit în locul actualului pod de la piața, un pod care s-a numit "al vicilicilor" (participanți dorneni la evenimentele revoluționare de la sfârșitul secolului 18).

Un an mai târziu, în 1849, Bucovina a fost dezlipită de Galiția și ridicată la rangul de ducat. Aceasta acțiune a permis ridicarea satului Dorna la rangul de târg în 1855 si înscrierea sa în actele oficiale ale stapânirii habsburgice sub numele "Vatra Dornei". La 9 septembrie al aceluiași an s-a înființat la Vatra Dornei Oficiul Mixt de Judet Dorna similar cu institutia prefecturii.

În anii următori istoria locului pomenește tot mai des despre nemulțumirile dornenilor, despre înfățisările lor cu plângeri la împaratul Franz Joseph, despre implicarea unor mari personalități ale vremii ca de pildă Eudoxiu Hurmuzachi în lupta lor pentru emancipare socială și administrativă.

Dupa anul 1872, când a fost desființat Domeniul Imperial Câmpulung și se crease, cu patru ani în urma, Prefectura Câmpulungului, a început dezvoltarea administrativă a localității în strânsă legatură cu dezvoltarea stațiunii balneare.

Între 1850 și 1875 la Dorna s-au perindat mai multi vornici si primari. "În anul 1875 – scrie ziarul "Deșteptarea" din Cernauți – Vatra Dornei nu mai era un sat ci târg și noul comitet comunal de acolo era în mare încurcatură fiindcă nu avea nici un om potrivit de primar… În ziua alegerii primarului capitanul vine la Vatra Dornei, cheamă noul comitet ales și îi spune că ar fi bine sa aleagă primar un om cu carte, pentru că Vatra Dornei îi acum târg și un om fără carte n-ar putea cârmui o comună ca aceasta. Toți cărturarii din noul comitet au spus la vorba capitanului "Amin", numai Vasile Deac a zis fara sfiala "Nu" deși el a fost și este om fără carte. Întrebându-l capitanul pe Deac cine socoate că ar fi bun de primar, Deac a raspuns: "Eu socot că aș fi cel mai bun!" și știți ce s-a întâmplat? Toți cărturarii din comună au strigat "Da! Dacă Deac se primește să fie primar, apoi el îi cel mai bun!".

Instalarea lui Vasile Deac în functia de primar al orașului, a coincis cu perioada când se studia de către oamenii de știință ai vremii și de către administrația Bucovinei și a Câmpulungului dezvoltarea stațiunii balneare Vatra Dornei.

În deceniul următor a instalării lui Deac, Fondul Bisericesc din Cernauți devine proprietarul izvoarelor de ape minerale și al asa-zisului institut balnear. În această conjunctură se punea tot mai acut problema dezvoltarii băilor la nivelul edilitar al stațiunilor cunoscute deja în Europa. Ajutat de arhitecți și oameni de știință, proprietarul bailor a întocmit un proiect pentru construirea unor edificii de tratament, cazare și petrecere a timpului liber, pe care dorea să-l materializeze în afara dezvoltării urbanistice a localitații.

Proiectul Fondului Bisericesc a fost supus în anul 1883 aprobării împaratului Franz Joseph și prin aprobarea acestuia, proiectul a căpătat posibilitatea intrării în execuție. Primarului Vasile Deac modul de a gândi al autorităților Fondului Bisericesc nu i-au convenit și, consultându-se cu arhitecți și oameni de știință recunoscuți în epocă, a ajuns la concluzia că singura posibilitate de a forța dezvoltarea târgului concomitent cu stațiunea balneară, era solicitarea unei audiențe la împaratul Franz Joseph. A obținut audiența la împarat în anul 1886 și odată cu aceasta aprobarea pentru dezvoltarea urbanistică a localitații Vatra Dornei, pe teritoriul central al careia urmau să fie instalate Palatul Comunal, Palatul Național, clădirea școlii primare, Gara mare si Gara Băi, Biserica catolică și Templul evreiesc.

Pentru început și având rezervată suma de 60.000 de coroane pentru construirea Palatului Comunal și 30.000 de coroane pentru zidirea unei școli românești de trei clase, el a trecut la execuția proiectelor. Lucrările construcțiilor aprobate de împarat au fost conduse de un meșter italian care s-a instalat în Vatra Dornei pe cheltuiala primariei și în anul 1895 s-au început lucrările de construcție a Palatului Comunal care s-au desfașurat în același timp cu lucrările de construcție ale școlii generale.

În însemnările unor cărturari ai vremii ni se confirmă că în localul Palatului Comunal funcționa și un han, în locul hanurilor care au disparut pâna la fnele deceniului al 8-lea și un restaurant, care a dăinuit pâna la 1938.

În toamna anului 1897 a fost dată în folosință și clădirea Școlii generale (astazi Școala nr.1).Înainte de a se încheia lucrările de construcții ale Palatului Comunal, Vasile Deac a început lucrarile de construcție a Palatului Național, care urma să adăpostească sediul Societații culturale și al cabinetului de citire "Sentinela". "Sentinela" a fost prima asociație patriotică a românilor din Vatra Dornei și a acționat consecvent pentru izbândirea idealurilor naționale.În timpul mandatului lui Vasile Deac s-au construit de asemenea, în anul 1902 Gara CFR cunoscută sub numele de Gara Mare care a legat pentru prima dată Suceava de Vatra Dornei și a început construcția Gării Vatra Dornei Băi, care a fost dată în folosința după decesul vrednicului primar. Tot în timpul mandatului lui Vasile Deac au fost concepute și - partial demarate - lucrările Templului evreiesc și a Bisericii catolice. Aceasta a fost lovită de doua obuze în timpul primului razboi mondial care sunt vizibile si astazi în peretele estic.

Vatra Dornei a fost declarat oraș al imperiului austro ungar la 17 decembrie 1907.Primul razboi mondial a adus luptele pe creasta munților din jurul orasului Vatra Dornei transformându-l pe acesta și stațiunea într-o fortăreață armată a austro-ungarilor. Staționarea trupelor la Vatra Dornei a durat aproape doi ani, timp în care au fost distruse și orașul și stațiunea dar după unirea Bucovinei cu Regatul României s-a pus problema refacerii și administrării băilor. În anul 1919 s-a format un consorțiu care a luat în arendă stabilimentele balneare pe termen de un an. Acțiunea s-a repetat în 1920, 1921 si 1922 dar condițiile de arendare erau nefavorabile administratorului (Fondului Bisericesc) pentru că ofereau arendașilor venituri uriașe în timp ce câstigul proprietarului era derizoriu.

Ulterior, s-a stabilit printr-o licițatie trecerea în administrarea aceluiași consorțiu a băilor pe termen de 20 de ani, dar câstigatorul licitatiei nu și-a îndeplinit obligațiile ci, dimpotrivă, a initiat câteva acțiuni pentru repudierea drepturilor Fondului Bisericesc.Litigiul a fost terminat prin intervenția ministrului agriculturii de atunci – prof.dr.Iancu Nistor - care a determinat Statul Român să permită Fondului Bisericesc exploatarea băilor în regie, oferindu-i trei milioane de lei avans pentru reabilitarea stabilimentelor și restaurarea daunelor aduse în timpul războiului.Primarul Petru Forfotă îi prezenta voievodului Mihai, devenit Regele Mihai I, stabilimentele stațiunii balneare în urmatorii termeni: "Publicul ce a vizitat această stațiune în anii de după război a putut fi pe deplin satisfăcut în așteptările sale de ceea ce i se oferea. Bineînteles ca au existat și lipsuri în dezvoltarea stațiunii. Lipsește canalizarea, apeductul, asfaltarea sau pavarea străzilor orașului etc. Aceste lucrări nu au putut fi executate pâna acum, din cauză că au lipsit fondurile necesare.Trebuie știut că administrația comunală a acestui oraș lupta cu mari greutați financiare din cauză că veniturile curente nu curg în visteria comunală, dupa cum aproape toți vizitatorii care vin la Vatra Dornei cred. Veniturile directe aduse de stațiune aparțin Fondului Bisericesc care a fost și înainte de razboi și este și astazi proprietarul stabilimentului de băi. Ori, Fondul Bisericesc nu a contribuit niciodată cu venituri realizate din stabilimentele balneare, cu nimic la lucrarile edilitare ale orașului. În același timp nici taxele de cură încasate de către forțele comisiei balneare nu intră în visteria administrației comunale ci sunt folosite în alte scopuri. Administrația comunală a fost și este și azi obligată să acopere nevoile edilitare ale orașului și stațiunii balneare Vatra Dornei numai prin mijloace proprii.Cu toate greutățile acestea nedrepte și ingrate, administrația comunală pe care am cinstea să o conduc este în prezent pe punctul culminant al sforțărilor sale de a înființa apeductul și canalizarea… Îmi fac o prea placută datorie să arat că numai grație înțelegerii pe care am găsit-o la membrii guvernului în frunte cu primul ministru și ministrul de interne Gheorghe Tătărașcu și ministrul agriculturii prof.dr.Iancu Nistor, am primit cel mai larg concurs ca în urmatorii trei ani apeductul și canalizarea să fie realizate." În acest fel orașul Vatra Dornei și stațiunea balneară intrau în perioada lor de emancipare edilitară modernă.

În timpul celui de-al doilea război și în special în a doua sa parte – anii 1943-1944 – stațiunea balneară Vatra Dornei a suferit nenumărate distrugeri. Orânduirea instalată dupa 1945 a preluat băile prin actul naționalizării de la 11 iunie 1948 și a început o vastă campanie de refacere și modernizare a tuturor obiectivelor care constituiau averea stațiunii. Imediat dupa 1950 stațiunea balneară Vatra Dornei a intrat în exploatare la întreaga capacitate și pâna în 1989 a continuat să se dezvolte în toate planurile: medical, de agrement, de odihnă, etc.

Poziționare Vatra Dornei

Vatra Dornei se află la 105 km depărtare de municipiul Suceava (aproximativ 2 ore transport auto și 3 ore transport feroviar), 40 km de Câmpulung Moldovenesc (aproximativ 40 minute transport auto și 1 oră transport feroviar), 85 km de municipiul Bistrița (aproximativ 1 oră transport auto și 5 ore transport feroviar).

Cel mai apropiat aeroport se află în municipiul Suceava. Accesul se mai poate face și pe Valea Bistriței, pe șoseaua ce leagă municipiul Piatra Neamț de Vatra Dornei (165 km - aproximativ 3 ore transport auto).

Forme de relief Vatra Dornei

Depresiune intramontană: altitudinea variază în jurul valorii de 800 m;

Limite:
* Nord-Est - Barnarel (1.321 m) - Masivul Rarău-Giumalău;
* Sud - Dealu Negru (1.302 m) - Masivul Călimani;
* Nord - Runc (1.149 m) - Masivul Suhard.

Rețeaua hidrografică Vatra Dornei

Vatra Dornei se află la confluența râurilor Bistrița Aurie și Dorna și este traversat de pâraiele: Argestru, Chilia, Colăcelu, Roșu, Negrești.

Formațiuni geologice Vatra Dornei

Geologia teritoriului este în întregime formată din șisturi cristaline (Munții Suhard în Nord) și de natură vulcanică (Munții Calimani în Sud)

Clima Vatra Dornei

* temperatura medie anuală: 5,2 grade Celsius;
* în luna iulie media este de +15 grade Celsius, iar în luna ianuarie este de -6 grade Celsius;
* temperaturi extreme: + 36,4 grade Celsius (18 iulie 1904), -36,5 grade Celsius (13 ianuarie 1950).

Precipitații Vatra Dornei

* precipitațiile sunt abundente aprox. 800 mm
* zile cu zapadă: aproximativ 120 zile/an
* presiunea atmosferică: 690 mm (ianuarie), septembrie (694 mm)
* cea mai lungă perioadă ploioasă: august 1908 (14 zile).

• Broșteni
• Cajvana
• Câmpulung Moldovenesc
• Dolhasca
• Fălticeni
• Frasin
• Gura Humorului
• Liteni
• Milișăuți
• Rădăuți
• Salcea
• Siret
• Solca
• Suceava
• Vatra Dornei
• Vicovu de Sus