Târgu Jiu este un municipiu, reședința și cel mai mare oraș al județului Gorj, Oltenia, România.

Geografie Târgu Jiu

Localizare Târgu Jiu

Orașul este așezat în zona geografică a Subcarpaților Getici, în Depresiunea Târgu-Jiu - Câmpu Mare, una dintre cele mai întinse depresiuni subcarpatice intracolinare, între Subcarpații Gorjului la nord și Dealul Bran, la sud, la confluența Amaradiei Pietroasei cu Jiul.
Se întinde pe o lungime de 13 km de la nord la sud și 10 km de la est la vest, pe ambele maluri ale Jiului.

Vecini Târgu Jiu

* Nord - comunele Stănești și Turcinești și cu orașul Bumbești-Jiu (Sadu)
* Est - comunele Bălănești și Scoarța
* Sud - comunele Dănești și Drăguțești
* Vest - Bălești și Lelești

Clima Târgu Jiu

Este temperat continentală de deal, cu 190 de zile fără îngheț, cu precipitații neuniform repartizate, cu vânt dominant dinspre nord, pe Valea Jiului. Temperatura aerului, variază în limite largi ca urmare a diferențelor mari de altitudine a reliefului. Mediile anuale sunt de 10,2° C la Târgu Jiu, în depresiune, de aproximativ 3° C pe munții cu altitudini mijlocii și de 0° C sau sub 0° C pe munții înalți.

Istorie Târgu Jiu

Municipiul Târgu Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate și care în decursul timpului și-a mutat albia de la Delușorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie suprafața administrativă a localității. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafețe cu păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine.

Se intersectau aici importante artere de circulație care făceau legatura între Dunare, Transilvania și Banat. În preajma sa staționau unități militare romane, încartiruite în așezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate. Eruditul om de cultură gorjean Alexandru Ștefulescu susține într-o lucrare a sa despre Târgu Jiu, că în vremea romanilor localitatea era un vicus, o stațiune comercială. Săpăturile efectuate pentru construirea liniei ferate Târgu Jiu - Rovinari au scos la iveală în partea de sud-est a orașului un mozaic, tiglă și cărămizi romane, precum și ceramică asemănătoare celei descoperite în apropierea castrului roman de la Bumbești-Jiu.

Orașul este menționat pentru prima oară în anul 1406 sub numele de "Jiul", într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. Tot în secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima dată în documente având calitatea de târg. Cu timpul, în izvoarele istorice apar și mențiuni ce indică o cristalizare a vieții orășenești. Orașul pomenit ca atare, de un document din anul 1611 dat de Radu Mihnea, este atestat ca organizare municipală, având la conducerea treburilor orășenești un jude și mai mulți pârgari. În secolele XVI-XVII, istoria orașului consemnează unele lupte ale locuitorilor săi cu vecinii, pentru hotărnicirea proprietății Târgu Jiului. Starea economică înfloritoare a unora dintre ei le permitea în timpul domniei lui Neagoe Basarab să-și cumpere noi suprafețe de pământuri.

În secolul al XVII-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. El a adăpostit adesea, în vremuri de restriște, pe unii domnitori ai țării cum ar fi: Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. În anul 1631 orașul a fost teatrul conflictului dintre trupele boierului Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa.
În anul 1716, la Târgu Jiu și Bengești au fost înfrânte cetele trimise de către Nicolae Mavrocordat împotriva boierilor ostili turcilor. Împotriva acestui domnitor avea să se lanseze, în 1719 memoriul a 66 de boieri gorjeni către principele Eugeniu de Savoia în care se plângeau de fărădelegile boierilor Băleanu și Știrbei, partizani ai turcilor.
La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul celui următor, orașul este supus jafurilor unor bande turcești, pasvangii la 1800, cârjalii și adalăii la 1814-1815.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea orașul este martorul unor evenimente însemnate. Astfel, la 21 ianuarie 1821 venind de la București, Tudor Vladimirescu ajunge la Târgu Jiu, unde găsește elemente favorabile marilor sale planuri, pe care le va susține câteva zile mai târziu pe Câmpia Padeșului.
În anul revoluționar 1848, locuitorii orașului, în prezența reprezentanților guvernului provizoriu demonstrează împotriva Regulamentului Organic pe care îl ard pe Dealul Prejbei.
Un episod aparte, în istoria bătăliilor de pe Jiu din toamna anului 1916, îl constituie lupta de la Podul Jiului din 14 octombrie 1916. "Aici - spune un document contemporan - bătrânii, femeile, cercetașii și copiii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărandu-și cu vitejie căminurile".

Din rândul populației gorjene s-a ridicat și tânăra eroină Ecaterina Teodoroiu originară din Vădeni, azi cartier al orașului, care și-a dat viața pentru apărarea pământului strămoșesc în timpul luptelor de la Mărășești din 1917. Pentru cinstirea memoriei acesteia, precum și a celorlalți eroi gorjeni în anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brâncuși, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

Demografie Târgu Jiu

Conform recensământului din 2006, populația municipiului era de 104.596 locuitori, dintre care 96,79% români (93.546 persoane), 3,01% romi (țigani; 2.916 persoane) și 0,20% alte naționalități. Din punct de vedere religios, populația este majoritar ortodoxă (98,31% sau 95.008 credincioși).

Stema municipiului Târgu Jiu Târgu Jiu

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1540 din 18 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 30 din 21 ianuarie 2003. Ea se compune dintr-un scut despicat în pal, având următoarea înfățișare: în partea dreaptă și în partea stângă se află un camp de argint cu lei, afrontați, de culoare naturală, armați și cu limbile roșii, ținând fiecare o spadă neagră. În centru, în camp albastru, este reprezentată Coloana infinitului, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală, de argint, formată din șapte turnuri crenelate.

Leii sunt vechiul simbol al Olteniei, Valahia Mică, după cum o găsim în documentele medievale.
Spada este simbolul vitejiei și al consecvenței locuitorilor de pe aceste meleaguri. Coloana infinitului este emblematică pentru municipiul Târgu Jiu, aceasta legându-și numele de activitatea creatoare a lui Constantin Brâncuși. Numărul turnurilor – șapte – atestă faptul că așezarea este un centru urban, ridicat la rang de municipiu reședință de județ.

Organizare administrativă Târgu Jiu

Pe teritoriul municipiului Târgu Jiu (reședință de județ a județului Gorj) sunt amplasate și alte opt localități: Slobozia, Bârsești, Polata, Ursați, Drăgoieni, Iezureni, Preajba Mare, Romanești și jumătate din comuna Turcinești.

Orașe înfrățite Târgu Jiu

* Noci, Italia
* Lauchhammer, Germania
* Yambol, Bulgaria
* Pendik, Turcia

Obiective turistice Târgu Jiu

* Calea Eroilor și Brâncuși
* Biserica Sf. Apostoli
* Biserica Sf. Voievozi
* Muzeul Județean
* Muzeul de Artă
* Teatrul "Elvira Godeanu"

• Bumbești-Jiu
• Țicleni
• Motru
• Novaci
• Rovinari
• Târgu Cărbunești
• Târgu Jiu
• Tismana
• Turceni