Sărmaşu este un oraş din judeţul Mureş, Transilvania, România.

Localizare Sărmaşu

Oraşul Sărmaşu este situat in Câmpia Transilvaniei, la intersecţia paralelei 45°45' latitudine nordică cu meridianul 24°10' longitudine estică, in zona centrală a ţării, la intretăierea limitelor administrative ale judeţelor Mureş, Cluj si Bistriţa Năsăud, pe râul Pârâul de Câmpie pe drumul judeţean Luduş - Sărmaş - Cluj-Napoca sau Dej.

Sărmaşu se invecinează la nord cu comuna Budeşti (judeţul Bistriţa Năsaud), la est cu comuna Sânpetru de Câmpie, la sud est cu comuna Miheşu de Câmpie (judeţul Mureş), la vest cu comuna Cămăraşu şi la nord-vest cu comuna Mociu (judeţul Cluj).

Istoric Sărmaşu

Atestat documentar în anul 1329 sub numele de "Saramas". Prezintă dovezi de locuire încă din perioada de tranziţie la neolitic (2500-1800 î.e.n.) materializate în ceramică de tip Coţofeni.
Localitatea Sărmaşu a fost martora multor evenimente importante din istoria Transilvaniei şi a ţării, locuitorii fiind prezenţi la marile evenimente ale istoriei şi în mod special la Revoluţia de la 1848 când s-a remarcat Alexandru Bătrâneanu şi Vasile Simonis, primul în calitate de prefect al Câmpiei Transilvaniei şi al doilea ca tribun al aceleiaşi zone în cadrul administraţiei lui Avram Iancu. În perioada celui de-al doilea Război Mondial comuna a fost sub administraţie maghiară. În septembrie 1944 forţele horthyste în retragere au comis aici masacrele de la Sărmaş şi Sărmăşel, în care au fost ucişi 130 de evrei şi 40 de români, din locuitori regiunii, între care şi Iuliu Moldovan, tatăl artistului Ovidiu Iuliu Moldovan. În perioada interbelică a fost reşedinţa plasei Sărmaş din judeţul Cluj (interbelic). După instaurarea regimului comunist în anul 1948 a făcut parte din Regiunea Cluj. La reforma administrativă din anul 1968 a fost alipit judeţului Mureş.

Începând cu 30 septembrie 2003, prin legea nr. 382, fosta comună Sărmaşu a fost ridicată la rangul de oraş.

Populaţie Sărmaşu

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 7.493 de locuitori, dintre care 5.086 români, 1.820 maghiari, 577 ţigani, 4 germani şi 6 de alte naţionalităţi.

Economie Sărmaşu

Sărmaşu are o economie agro-industrială, zonele înconjurătoare ale oraşului fiind folosite pentru cultivarea plantelor şi paşunat. Industria este bazată in special pe exploatarea gazului metan si prelucrarea lemnului.

Domurile gazeifere pe care este aşezată localitatea au oferit zonei o bogăţie inestimabilă – gazul metan. Fiind, după aprecierea specialiştilor, cel mai curat din punct de vedere calitativ şi al conţinutului de metan, acesta a situat Sărmaşu rândul primelor localităţi din Europa în care s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală.

Obiective turistice Sărmaşu

*Muzeul de artă religioasă Sărmaşu.
*Biserica muzeu Vişinelu.
*Sonda Muzeu (prima sonda de foraj a gazului metan din România).

Obiectiv memorial Sărmaşu

"Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 şi are o suprafaţă de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumaţi 40 de eroi români.

Personalitaţi Sărmaşu

* Liviu Rusu - psiholog, estetician, cercetător şi istoric literar.
* Alexandru Bătrâneanu - prefect al Câmpiei Transilvaniei, erou al revolutiei transilvănene de la 1848.
* Vasile Simonis - tribun al Câmpiei Transilvaniei in cadrul administraţiei lui Avram Iancu.

Bibliografie recomandată Sărmaşu

*Burian, Dinuca, "Sărmaşu - file de monografie", Editura Nico, Târgu-Mureş, 2006 ISBN 973-88014-3-5