Roman este un municipiu din judeţul Neamţ, Moldova, România. Este situat în partea centrală a podişului Moldovei, în judeţul Neamţ, la confluenţa râurilor Siret şi Moldova. Dacă în anul 1992 oraşul avea o populaţie de 83.000 de locuitori, în anul 2002 datorită plecărilor în străinătate determinate de criza economică prin care a trecut zona, s-a ajuns la o populaţie stabilă de 69.268 locuitori, 71.000 în 2006. În prezent se încearcă să se pună bazele Zonei Metropolitane Roman, care ar include comunele învecinate, care ar putea depăşi 200.000 locuitori, fiind astfel cea mai mare zonă metropolitană din judeţul Neamţ. Totodată s-a pus şi problema construirii unei noi şosele de centură a Romanului, între Horia şi Săbăoani.

Istoric Roman

Prima menţiune o găsim în Letopiseţul Novgorodului, datat în jurul anului 1387. Primul document scris este un hrisov de danie din 30 martie 1392. Numele oraşului a fost preluat de la Roman I Muşat, considerat întemeietorul oraşului. Când Roman I a întemeiat oraşul au fost şi evrei printre primii locuitori. Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit.

Până la instaurarea regimului comunist în România (1946-1949) a fost reşedinţa judeţului Roman. Judeţul a fost desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950, când vechile judeţe au fost înlocuite de regiuni după modelul sovietic. Reforma administrativă a lui Nicolae Ceausescu din 1968 nu a reînfiinţat judeţul Roman, teritoriile fostului judeţ fiind cuprinse cu precădere în actualul judeţ Neamţ. După 1989 judeţul Roman nu a fost reînfiinţat deşi a existat o solicitare generală în acest sens.

Demografie Roman

Educaţie Roman

Grădiniţe Roman

* 1916 – Se înfiinţează gradiniţa nr. 1 "Episcop Melchisedec", din 1939 este renumerotată cu numărul 2
* 1919 – Societatea Ortodoxă Română a Femeilor înfiinţează a doua grădiniţă pe strada Dobrogeanu Gherea
* 1920 – Se înfiinţează a treia grădiniţă (actuala nr. 5) de către comunitatea evreiască. În următorii 20 de ani s-au mai înfiinţat doar două astfel de instituţii.

Învăţământ primar Roman

* 1747 - Domnitorul Grigore II Ghica înfiinţează o şcoală de slavonă şi română pe lângă Episcopia Roman
* 1832 - Ia fiinţă Şcoala primară de băieţi nr. 1 "Grigore Al. Ghica Voievod"
* 1861 - Ia fiinţă Şcoala primară de băieţi nr. 2 "Vasile Alecsandri" (actuala Şcoală nr. 1)
* 1859 - 1868 - Se înfiinţează Şcoala primară de băieţi nr. 3 şi două şcoli de fete
* 1879 - Se înfiinţează Şcoala particulară evreiască prin silinţa lui D. Lustgarten
* 1893 - Se înfiinţează Şcoala evreiască de stat
* 1919 - Se înfiinţează Şcoala normală "Ion Creangă"
* 1921 - S-a înfiinţat Şcoala primară de băieţi nr. 4 (actuala Şcoala nr. 3) cu local propriu din 1925
* 1925 - S-a înfiinţat Şcoala primară nr. 3 de fete, în acelaşi local cu Şcoala nr. 4

S-au mai înfiinţat de asemenea un "pension" de băieţi, două pensioane de fete şi o şcoală armenească.

Invăţământ mediu şi liceal Roman

* 1858 – Se înfiinţează Seminarul epiarhial. În 1892 începe contrucţia unei clădiri proprii, finalizată în 1897. Îşi reîncepe activitatea ca seminar teologic din 1990.
* 1872 – Se înfiinţează Gimnaziul "Roman Vodă". Şcoala se mută în actuala clădire în care funţionează abia în 1899.
* 1880 – A luat fiinţă Şcoala de meserii, una din cele mai vechi şcoli profesionale din Moldova.
* 1921 – Se contruieşte liceul de fete "Maria şi Ecaterina Cantacuzino" prin donaţiile unor persoane private.
* 1925 – Se deschide Gimnaziul comercial de băieţi, devenit ulterior liceu.
* 1929 – Se deschide Şcoala profesională de ucenici de pe lânga Arsenalul Armatei.
* Colegiul national Roman Voda
* Grupul scolar Industrial Constructii de Masini
* Grupul scolar "Vasile Sav"
* Grupul scolar Industrial Materiale de Constructii
* Colegiul Tehnic "Danubiana"
* Colegiul Tehnic "Miron Costin"
* Grup scolar Agricol "Ion Ionescu de la Brad"
* Scoala de muzica Sergiu Celibidache

Asistenţa medico-sanitară Roman

Secolul al XVII-lea – Pe lângă Manastirea "Sfinţii Voievozi" se organizează o bolniţă.

* 1753 – A luat fiinţă a doua bolniţă pe lânga Mănăstirea Precista
* 1754 – Comunitatea evreiască îşi amenajează propria bolniţă
* 1797 – Vartolomei Putneanul a construit primul local pentru un spital beneficiind de sprijinul material al episcopului Veniamin Costachi
* 1884 – Se inaugurează spitalul "Precista Mare" dotată cu inventar şi mobilier nou; construcţia a durat peste 12 ani.
* 1893 – Se contruieşte în vecinătatea oraşului spitalul pentru bolnavii de pelagră
* 1884 – Divizia a VII-a înfiinţează un spital militar
* 1990 – Se inaugurează noua clădire a spitalului de pe strada Tineretului, dotat cu laboratoare şi peste 700 de paturi

Se mai construieşte o policlinică stomatologică, un leagăn pentru copii, cinci dispensare urbane, un spital de boli contagioase.

Reţeaua de asistenţă medicală este susţinută şi de o reţea de farmacii. De asemenea, asociaţia "Precista Mare" oferă servicii medicale şi asistenţă la domiciliu.

Cultură Roman

De importanţă culturală sunt Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Muzeul de Ştiinte ale Naturii. În plin centru al oraşului se află, deşi în paragină, fosta Scoală de Muzică şi casa celui ce a fost dirijorul Sergiu Celibidache. La câţiva kilometri de oraş se află vestitul Han al Ancuţei, al lui Mihail Sadoveanu, renovat pe aceleaşi locuri odată mistuite de flăcări.

Biserici Roman

Episcopia Roman

Neavând documente certe care să ateste cu precizie data întemeierii acestui locaş de cult, istoricii consideră că acest aşezământ a fost cel mai probabil infiinţat în perioada 1408 - 1413, în timpul domniei lui Alexandru cel Bun, cel care e considerat organizatorul ierarhiei bisericeşti moldovene. Lucrările ulterioare au durat timp de 8 ani, încheindu-se în 1550 prin grija soţiei lui Petru Rareş, Elena Doamna şi a fiilor săi Iliaş, Ştefan şi Constantin, după cum rezultă din textul inscripţiei originare, în care numele fiului cel mare (Iliaş) a fost şters ulterior, în urma trecerii sale la islamism. În perioada 1990 – 2005 s-au finalizat lucrările de restaurare şi refacere a picturilor şi clopotniţei conform planurilor originale.

Biserica "Precista Mare" Roman

Un alt monument important, situat în vecinatatea Episcopiei, este Biserica "Precista Mare". Ea face parte din categoria marilor ctitorii voievodale, fiind rodul evlaviei şi strădaniilor Doamnei Ruxandra, văduva lui Alexandru Lăpuşneanu, care a ridicat acest lăcaş de închinăciune în anul 1569, pe locul altuia mai vechi. Lucrările de construcţie s-au desfăşurat în prima parte a scurtei domnii a lui Bogdan Lăpuşneanu (1568 - 1572). Biserica a fost restaurată sucesiv în 1753 de către epicopul Ionichie în timpul domniei lui Constantin Racoviţă, în 1784 de către egumenul Gherasim Putneanul, în 1944 şi 1977 a fost restaurată datorită deteriorărilor produse de cutremure. Dintre obiectele reprezentative amintim grupul celor 40 de icoane praznicale pictate de zugravi anonimi în anii 1793 - 1794, la comanda egumenului Gherasim Putneanul.

Biserica "Precista Mică" Roman

Biserica "Precista Mică" (str. Sucedava) a fost ridicată pe locul unui vechi lăcaş de lemn ridicat la începutul secolului al XVIII-lea sau chiar mai înainte. Construcţia actualului edificiu a început în 1791 prin grija preotului Constantin (fiul preotului Ioniţă), iar biserica a funcţionat - cu un acoperământ provizoriu - până în 1826, când se termină zidăria.
Monumentul are un plan simplu, cruciform, cu sânurile laterale uşor pronunţate, care îl încadrează stilului moldovenesc, în varianta specifică secolului al XVIII-lea. Nu are turle, turnul-clopotniţă s-a zidit separat, iar pridvorul a fost adăugat în 1855. Având de suferit în urma cutremurului din noiembrie 1940 şi mai apoi a războiului, monumentul a fost restaurat în 1946, cele mai recente lucrări de reparaţie încheindu-se la începutul anilor 2000.

Biserica Albă Roman

Actul de atestare a monumentului este hrisovul datat 2 mai 1753 care face din "Ştefan Vodă cel Bun" (adică Ştefan cel Mare), ctitorul bisericii cu hramul "Sfinţii Voievozi". După 1695, Biserica Albă a mai suferit - fără nici o îndoială - mai multe lucrări de reparaţii şi restaurări, care nu au dus însă la modificări structurale. În veacul trecut, cele mai ample lucrări s-au desfăşurat în 1928 (când s-a adăugat şi un pridvor aflat în totală contradicţie cu linia constructivă a monumentului), în 1971, 1979 şi, mai recent, în 1985, când s-a realizat restaurarea şi consolidarea temeinică a acestui valoros monument.

Biserica "Sfântul Nicolae" Roman

Acest lăcaş a fost ridicat probabil pe la 1600 şi atestat documentar în "mărturisirea hotarnică" din 3 septembrie 1752 cerută voievodului Constantin Cehan Racoviţă de către episcopul Ioanichie al Romanului. Vechea biserică de lemn a fost înlocuită cu actuala biserică de zid între anii 1747 - 1769. Inscripţia cu litere latine care s-a păstrat deasupra icoanelor împărăteşti precizează că iconostasul a fost dăruit de către episcopul Gherasim al Romanului în anul 1816. Mai reţin atenţia două icoane pictate pe lemn, din secolul al XVIII-lea şi o uriaşă lumânare de ceară donată în anul 1707 pentru biserica veche de către breasla romilor.

Biserica Armenească Roman

Comunitatea armeana din Roman a impus ridicarea unei încăpătoare biserici de piatră, realizată în 1609, după cum rezultă din pisania originară. Peretele nordic ne informează că edificiul actual este rezultatul unor lucrări mai recente, executate între anii 1863 - 1868 sub conducerea arhitectului bavarez Johan Brandel de Daggendorf. Deoarece comunitatea armeană din Roman nu mai număra decât câteva familii, iar biserica ce fusese părăsită începuse a intra în ruină, Episcopia a obţinut în martie 1981 din partea Arhiepiscopiei Armene din Bucureşti, cedarea edificiului "în folosinţă provizorie pe termen nelimitat".

Biserica Catolică Roman

Prezenţa unei comunităţi catolice la confluenţa Siretului cu Moldova este aproape contemporană cu fondarea oraşului, mama muşatinilor, Margareta, fiind catolică. În prezent, sunt patru biserici catolice:
- Sfânta Tereza a Pruncului Isus (str. Ştefan cel Mare, 228)
- Inima Neprihănită a Preasfintei Fecioare (str. Bogdan Dragoş, 99)
- Fericitul Ieremia Valahul (str. Primăverii, 17)
- Isus Bunul Păstor (str. Sucedava, 4).
Din 1991, Romanul a devenit şi principalul centru de formare a călugărilor franciscani minori conventuali, cu un Institut Teologic de Grad Universitar (str. Ştefan cel Mare, 268B) şi cu un Liceu Teologic Romano-Catolic "Sf. Francisc de Assisi.
(sursa: Emil Dumea, Istoria Bisericii Catolice din Moldova, editura Sapientia, Iaşi, 2006).

Economie Roman

*ArcelorMittal Tubular Products Roman SA - cea mai mare fabrică de ţevi din oţel laminate la cald din România;
*Agrana Roman - fabrică de zahăr şi de ciocolată - singura din Zona Moldovei;
*Cersanit România SA - fabrică de ceramică şi obiecte sanitare;
*Fabrică de polistiren - investiţie austriacă de mare valoare;
*Întreprinderi de confecţii;
*Umaro SA - fabrică de strunguri carusel, maşini prelucrat lemn;
*Un mini Mall ultracentral;
*Un hypermarket Kaufland;
*Un supermarket Plus;
*Un supermarket Fidelio;
*Un hypermarket Dedeman;
*Un supermarket Flanco;
*Un magazin Altex Megastore
*Un magazin Deichmann
*Doua supermarketuri AYA
*Un supermarket MARCEL
*un impresionant numar de banci:
*3 BCR: Str N. Titulescu, Piata Roman Musat, Blvd Republicii
*4 BRD: Str N. Titulescu, Str Rahovei, Pietonal Stefan cel Mare, Hypermarket Kaufland
*2 Banca Transilvania: Str N. Titulescu, Pietonal Stefan cel Mare
*1 Volksbank: Str N. Titulescu
*1 Citibank: Str. Stefan cel Mare vis-a-vis de Casa Afacerilor
*1 Unicredit Tiriac Bank: Str Rahovei
*1 Alpha Bank: Str Rahovei
*1 Raiffeisen: Str N. Titulescu
*1 Banca Romaneasca: Str N. Titulescu
*1 OTP Bank: Str N. Titulescu
*1 ING Bank: Str N. Titulescu
*1 Banca Carpatica: Str N. Titulescu
*1 BancPost: Str. Stefan cel Mare
*1 Piraeus Bank Str N. Titulescu

Oraşe înfrăţite Roman

* Terranova di Sibari, Italia (din 2002)

Personalităţi Roman

*Virgil Gheorghiu (1903 - 1977) poet, pianist, critic muzical.
*Sergiu Celibidache (1912 - 1996), dirijor, compozitor român, membru de onoare al Academiei Române. Matematician, compozitor ("Gradina de buzunar"), filosof al artelor, este cunoscut mai ales ca bagheta numarul unu a planetei.
"Arta sa dirijorala se constituie ca un cult pentru clipa de perfectiune sonora, la el totul fiind nuanta trecatoare"
*Grigore Melidon romaşcan care publică la IAŞI la 5 octombrie 1870 în SECOLUL, printre primii, poeziile marelui poet naţional MIHAI EMINESCU.
*Otilia Cazimir născută la 12 februarie 1894 la Cotu Vameş - Roman, fiica preotului Gavril Casian. Formata sub indrumarea lui Garabet Ibraileanu, poeta a dat literaturii romane volume de versuri si proza pline de intens lirism, suavitate si sensibilitate.
*Haralamb Zincă S-a nascut la Roman in 1923. A devenit un cunoscut autor de romane politiste, dintre care amintim: Cazul R-16, Destinul capitanului Iamandi, Disparut fara urma, Dosarul aviatorului singuratic, Dragoste moarta
*Constantin I.Istrati (1850-1918) A fost un om de stiinta de mare valoare, chimist si medic roman de notorietate internationala. A fost membru al Academiei Romane si al mai multor organizatii stiintifice internationale, ca recunoastere pentru cele 255 lucrari publicate A infiintat Societatea romana de stiinte (1890). S-a remarcat prin devotamentul si omenia dovedita in timpul Razboiului de independenta ingrijind nu numai ranitii romani.
*George Radu Melidon Publicistul si omul de cultura George Radu Melidon a fost cel ce a dat fiinta Bibliotecii publice din Roman, prin donarea a 228 de volume, prilej cu care donatorul a facut si precizari asupra conditiilor de functionare: cartile vor fi imprumutate "oricarui amator spre citire si cercetare"
*Jean Mihail (1896-1963) Este considerat ca fiind unul dintre ctitorii cinematografiei romanesti. In ciuda greutatilor tehnice, reuseste sa realizeze aprope 30 de pelicule, printre care si - Tigancusa de la iatac (1923) - care deschide istoria filmului national.
*Alexandru Zirra(1883-1946) Este creator de opere simfonice, coruri si chiar trei simfonii ("Taraneasca", "Descriptiva")si a schitat planul unui nerealizat Recviem
*Filip Brunea-Fox părintele reportajului românesc
*Ion Ionescu de la Brad primul profesor de ştiinţe agricole din ţară
*Mihail Jora(1901-1971)compozitor, dirijor Jora ramane in istoria culturii romanesti, ca acela care a ctitorit si a dus pana la desavirsire doua directii ale creatiei muzicale: liedul vocal si baletul. Din opera sa amintim baletele "La piata", "Cind strugurii se coc", doua Cvartete, suita pentru orchestra "Privelisti moldovenesti" si o unica "Simfonie"
*Ion Strat, (1836 - 1879), a fost ministru de finanţe al României în anul 1865
*Cristache Gheorghiu, (1937), inginer, pictor, scriitor
*Andreea Marin, moderator tv, ambasador UNICEF
*Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri, fondatorul FNI

Municipiul Roman a dat culturii, artei şi ştiinţei naţionale şi universale numeroase valori, ale căror nume vor rămâne pentru eternitate înscrise în istorie cu majuscule.

Multe personalităţi ale evului mediu românesc sau ale epocii moderne s-au născut, au trăit sau doar au poposit pentru o vreme la Roman. Primul dintre numele ilustre pe care istoria ni l-a păstrat a fost episcopul Macarie, care a trăit la Roman între anii 1531 şi 1558. Între anii 1606 şi 1612 a trăit la Roman ctitorul mănăstirii Dragomirna, Anastasie Crimca, un neîntrecut miniaturist. Între anii 1665 şi 1671 episcopul Dosoftei a tradus şi versificat la Roman "Psaltirea în versuri", tipărită apoi la Kiev în 1673.

Marele cronicar Miron Costin, care avea o moşie în apropierea oraşului, a trăit şi a sfârşit tragic în Roman.

Un alt reprezentant al culturii secolului XVIII, care a trăit şi creat la Roman, a fost episcopul Leon Gheuca, posesorul uneia din cele mai bogate biblioteci ale vremii. El a tradus cărţi din operele lui Seneca şi Platon.

Veniamin Costachi, cunoscut ierarh cărturar, a fost episcop de Roman între anii 1796 şi 1803.Cel mai de seamă cărturar şi ierarh al Romanului medieval a fost Melchisedec Ştefănescu, episcop al Romanului şi Huşilor între anii 1879 şi 1892. Melchisedec Ştefănescu a fost membru al Academiei Române şi a publicat numeroase lucrări şi studii, între care se remarcă "Chronica Romanului şi Episcopiei de Roman".În epoca modernă Romanul a dat culturii naţionale şi universale nume mari în mai toate domeniile.În literatură s-au afirmat V. Gh. Morţun, Petru Th. Missir, Al. Epure, Otilia Cazimir, Ioan Luca, Ion Sofia Manolescu, Marcel Blecher, Filip Brunea-Fox (deopotrivă prozator şi gazetar, "părintele reportajului românesc"), Eugeniu Speranţia, Cezar Petrescu, Haralamb Zincă şi mulţi alţii.

Vremelnic, dar pentru mai lungi perioade, la Roman au poposit Calistrat Hogaş, Nicolae Iorga şi George Topârceanu.

Romanul a dat artelor plastice nume cunoscute: Maria Ciurdea Steurer, Constantin Isachie, Marcel Locar, Gh. Iliescu, Crina Lecca, Aurel Vlad şi Neculai Păduraru de la Sagna.

În muzică s-au făcut cunoscuţi romaşcanii: Mihai Burada, Paul Ciuntu, Alexandru Zirra şi Mihail Jora, care stau alături în istoria muzicii româneşti şi universale de Sergiu Celibidache.

Teatrul şi filmul din România s-au bucurat de prezenţa unor mari artişti din Roman: Nae Roman, Sandu Sticlaru, Ludovic Antal, Jean Petrovici, Virgil Petrovici şi marele regizor Jean Mihail.