Piatra Neamţ este un municipiu situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul de 125.842 de locuitori în 1992, 104.914 locuitori în 2002, este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat denumirea de "Perla Moldovei". Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă dupa 2004, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de dezvoltare nord - est.

Aşezare geografică Piatra Neamţ

Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu pârâul Cuiejdi. Pe glob Piatra Neamţ este situat la 26° 22’ longitudine estică şi 46°56’ latitudine nordică. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest.

Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o permanentă vatră de locuire.

În Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuiejdi. Printre pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata, Borzoghean.
Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul Bistriţa.

Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest şi în partea superioară a bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est.
După anul 1960, cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.

Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistriţa juca rolul de veritabilă arteră de comunicaţie de care depindea viaţa economică a oraşului. Pe Bistriţa veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacău l şi porturile dunărene.
În zona oraşului, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50mc/s, care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 mc/s, astfel că uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană.
După construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaşte variaţiile din trecut, au apărut frumoase lacuri de acumulare şi baraje care modifică în întregime aspectul albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.

Istorie Piatra Neamţ

Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului Neamţ datează din paleoliticul superior (cca. 100.000 ani î.e.n.), ele fiind evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri arheologice.

Evoluţia comunităţilor umane, concentrarea lor în adevărate sate, introducerea uneltelor din piatră şlefuită, corn, os, lut ars, pe lângă cele din silex, diversificarea tehnicilor de modelare şi de decorare a ceramicii, dezvoltarea vieţii spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai strălucite civilizaţii preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie (aprox. 4.200 - 2.600 î.e.n.). Cercetările efectuate de către specialiştii Muzeului de Istorie Piatra Neamţ în staţiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamţ, Traian-Dealul Viei, Târpeşti, Frumuşica, Calu, Văleni, Ghelaieşti, dar şi în alte locuri, au evidenţiat în special valoarea plasticii antropomorfe şi zoomorfe, a ceramicii pictate, aducând o contribuţie de excepţie la o mai bună cunoaştere a acestei civilizaţii. De altfel, sălile acestui muzeu adăpostesc cea mai impresionantă colecţie de obiecte aparţinând acestei culturi.

Epoca bronzului şi apoi epoca fierului, caracterizate prin apariţia şi dezvoltarea metalurgiei, sunt evidenţiate prin aşezările de pe cuprinsul bazinelor Bistriţei şi Moldovei. Treptat, ele au lăsat locul societăţii tracice şi apoi civilizaţiei dacice. Acesteia din urmă îi aparţin aşezările descoperite în zona oraşului Piatra Neamţ, la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu, care au oferit importante informaţii referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială, militară şi spirituală atins de civilizaţia dacică din această parte a ţării. Chiar şi după constituirea provinciei Dacia, mărturiile arheologice de la Poiana-Dulceşti atestau gradul înalt de civilizaţie atins de dacii liberi în sec. II-III e.n.

Apariţia popoarelor migratoare a modificat puternic evoluţia populaţiei daco-carpice existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judeţului. Influenţa acestora, dar şi cea a civilizaţiei romane sau romano-bizantine, a dus la apariţia, între secolele V-VII e.n., a culturii Costişa-Botoşana, care a coincis, pentru această parte a ţării, cu perioada formării poporului român. Dintre aşezările ce datează din această perioadă, merită amintită pe cea de la Davideni, unde a existat între sec. V-VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creştinizare.

Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt aşezările de la Borniş-Dragomireşti, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulceşti şi Brăsăuţi-Dumbrava Roşie, care aparţin culturii Dridu.

Informaţiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente sau prea puţin analizate. În schimb se cunosc suficiente elemente legate de populaţia autohtonă a secolului XIII, dar mai ales despre aşezările medievale de la Piatra-Neamţ - Bâtca Doamnei şi Pietricica.

Evoluţia aşezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a sec. XIV, a primelor centre cu nuanţă urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ. Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanţă, aceasta şi datorită constituirii aici a unei Curţi Domneşti, iar Roman-ul devine unul dintre cele mai însemnate centre, făcând parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind întemeiată în 1408 şi o episcopie. La fel de vechi ca şi Piatra sau Roman, oraşul Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a Cetăţii Neamţului. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ, unul dintre cele mai vechi şi mai vestite centre religioase din ţară, alături de Mănăstirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.

Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi intensificarea schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economică a ţinutului să fie din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. XVIII sunt atestate o serie de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. XIX încep să apară şi primele fabrici. Revoluţia tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului industrial şi în această parte a ţării.

Participarea României, începând cu 1916, la primul război mondial a făcut însă ca situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ prosperă. Intrarea României în cel de-al doilea război mondial, moment ce l-a găsit pe mareşalul Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat trimiterea pe front a unităţilor militare din zona Neamţului, alături de alte unităţi din ţară, şi participarea la lupta pentru reîntregirea Patriei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales după străpungerea de către armata sovietică a fortificaţiei Tg. Neamţ-Paşcani, a făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere mari distrugeri.

Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o nouă etapă în evoluţia istorică a judeţului Neamţ, în care se pot distinge, totuşi, şi transformări pozitive, care şi-au pus amprenta asupra zonei şi locuitorilor săi.

Demografie Piatra Neamţ

Turism Piatra Neamţ

Muntele Pietricica Piatra Neamţ

Pietricica este unul dintre cele mai importante obiective turistice. La poalele sale se află Parcul Orăşenesc cu parcul de distracţii Orăşelul Copiilor.
Mai nou, transportul până în vârf se face cu Telegondola.

Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei Piatra Neamţ

Situată la 4 km sud-vest de oraş. Primele elemente de cultură materială aparţin epocii neolitice (faza Cucuteni), peste care se află un nivel de locuinţe din epoca bronzului şi apoi stratul daco-getic. Perioada de maximă dezvoltare a fost între sec. I î.e.n. şi I e.n. Monument istoric accesibil doar arheologic. În imagine Moartea lui Decebal, vestigiu istoric.

Complexul monumental din epoca lui Ştefan cel Mare (Curtea domnească, Biserica Sf. Ioan şi Turnul Clopotniţa)

Situat în centrul oraşului, în Piaţa Libertăţii, acest ansamblu arhitectural alcătuit din Curtea Domnească, Biserica "Sf. Ioan" şi Turnul Clopotniţa îşi are începuturile, potrivit izvoarelor istorice, în perioada 1468-1475 fiind ctitorit de Ştefan cel Mare. Din Curtea Domnească s-a mai păstrat doar o parte din pivniţele casei domneşti (unde se află acum o expoziţie muzeală) şi porţiuni din zidul de incintă. Biserica zidită în 1497-1498, monumentală şi elegantă, este caracteristică stilului arhitectural moldovenesc din acea perioadă îmbinând tipul cu plan dreptunghiular şi bolţi semicilindrice cu cel trilobat şi turla pe naos. Turnul, construit în 1499 din piatră brută şi întărit cu patru contraforturi ce-i subliniază profilul zvelt, are 19 m înălţime. Foişorul de pază a fost adăugat în epoca modernă.

Schitul Cozla Piatra Neamţ

Situat într-o poiană de pe malul drept al Cuiejdiului, către limita nord-vestică a cartierului Dărmăneşti, se remarcă prin abundenţa ornamentelor sculpturale pe care le întâlnim atât în interior cât şi în afară, delimitând cele mai importante zone din structura construcţiei. Cele mai reuşite sunt încrustările de pe cornişă, de pe lemnăria de sprijin şi de pe acoperiş.

Biserica de lemn din cartierul Văleni Piatra Neamţ

Situare: situată în Văleni-Piatra Neamţ; str. Magnoliei.
Scurt istoric: ctitorită de Petru Rareş şi apoi de Al. Lăpuşneanul în 1574.
Descriere: Monument istoric şi de arhitectură religioasă construit din lemn. Din punct de vedere arhitectural, biserica poate fi calificată fără nicio rezervă ca fiind una dintre cele mai reuşite realizări ale arhitecturii populare în lemn. Întreaga construcţie, executată din bârne şi scânduri groase de brad şi de ştejar pe temelie de piatră, trădează o mână de virtuos care a fixat în fiecare perete precizie, pricepere şi imaginaţie. Este de tipul bisericilor cu plan simplu în formă de navă, fără sânuri laterale şi cu altar pentagonal, clopotniţa aflându-se în imediata apropiere, spre sud. Acoperişul de şindrilă îmbracă întreaga construcţie în mod unitar, fără a sublinia la exterior decât prezenţa altarului. Interiorul este împărţit în pronaos, naos şi altar, pridvorul de la apus constituind, fără îndoială, un adaos mai recent (1924). Chenarele ferestrelor şi cel al uşii de la intrare sunt ornamentate cu încrustaţii dense, care alcătuiesc motive geometrice de o meticuloasă execuţie. În plus, la uşă, frecventul decor al şnurului în relief reproduce simbolic torurile vechilor portaluri de la intrarea bisericilor lui Ştefan cel Mare. Boltirea semicilindrică a pronaosului este rezolvată în mod original, mai ales în ceea ce priveşte susţinerea ce se realizează în trepte de formă poligonală, ale căror dimensiuni se reduc în partea superioară. Catapeteasma actuală este un produs al ultimelor decenii, cea veche neavând nici pe departe forma tradiţională. În locul fundalului de lemn sculptat care separă naosul de altar şi pe care sunt pictate scenele şi portretele riguros stabilite prin canoane, aici se aflau cinci rânduri de icoane aşezate pe un perete de scânduri, fără a se respecta o succesiune prestabilită. Aceste icoane însă, în marea lor majoritate, aveau o valoare istorico-artistică deosebită. Este vorba de cel puţin trei grupe de icoane distincte ca stil şi chiar ca structură plastică, fiind executate, fără nicio excepţie, pe bucăţi de scândură atent pregătite cu un glet de ipsos. Din punct de vedere cronologic ele acopereau în întregime secolele XVI şi XVII, iar ca factură artistică multe dintre ele se impun printre cele mai reuşite creaţii ale genului iconografic.

Biserica de lemn din cartierul Vânători Piatra Neamţ

Situare: Vânători - Piatra Neamţ
Scurt istoric: Ctitorie din 1774 a lui Ioil Egumen de Bisericani.
Descriere: Este construită din bârne de brad pe temelie de piatră, în stil specific moldovenesc, cu un plan trilobat, absidele laterale şi cea a altarului fiind uşor pronunţate. Pridvorul de la sud şi pronaosul ce prelungeşte spre vest nava bisericii, sunt adaosuri ulterioare, ca şi turla oarbă cu acoperământul bulbat, ce conferă totuşi mai multă supleţe întregului ansamblu. Acoperişul de dranită, în două ape, cu margini evazate, se rotunjeşte la absidele laterale şi cea a altarului, închizându-se în unghiuri drepte. În interior, pridvorul şi pronaosul prezintă un acoperământ plan, însă naosul se înalţă printr-o elegantă boltă "en berceau" (semicilindrică), ce se desfăşoară până la catapeteasmă. Absidele laterale sunt acoperite în arc, iar altarul este dominat de un arc transversal de susţinere spre care converg nervurile unui segment de sferă. Catapeteasma originară este o piesă de mare valoare artistică şi deosebită frumuseţe. Lucrată în lemn de tei şi ştejar, această creaţie de autentică artă românească respectă cu stricteţe dispunerea ierarhică şi spaţială specifică iconografiei creştine ortodoxe. Dar ceea ce frapează de la prima vedere în aceste picturi este îmbinarea unor elemente stilistice diferite dar nu şi eclectice, din care a rezultat un ansamblu unitar de certă originalitate. Psihologie|Psihologia personajelor biblice emană un anume hieratism bizantin, cromatica folosită creează o transparenţă renascentistă, iar frecvenţa planurilor secundare de inspiraţie locală trimite cu insistenţă la frescele de la Mănăstirea Voroneţ şi Mănăstirea Suceviţa. Uşile împărăteşti, mai ales, tratate preponderent pictural şi mai puţin sculptural, ca de altfel întreaga lucrare, degajă acea atmosferă specific moldovenească în care transcendentalismul rece şi distant al canoanelor se atenuează prin căldura unui umanism izvorât din simplitate şi firesc.

Sinagoga Piatra Neamţ

La extremitatea estică a fostei Curţi Domneşti, în imediata apropiere a Liceului "Petru Rareş", se află Sinagoga de lemn, monument cu o istorie îndelungată şi pe alocuri controversată, mărturie a numeroasei comunităţi evreieşti care a existat în acest oraş încă din Evul Mediu.
Actuala construcţie s-a ridicat pe locul alteia mai vechi, în baza hrisovului din 19 iulie 1766 semnat de voievodul Grigore III Ghica. Vechea sinagogă a fost de piatră, dar de la începutul secolului al XVIII-lea nu s-a mai îngăduit decât ridicarea unor sinagogi de lemn, ceea ce explică şi materialul folosit la construirea acestui monument.
Faptul că Sinagoga se află atât de aproape de Biserica "Sf. Ioan", nerespectându-se tradiţionala distanţă de 150 de "stânjeni" (aproximativ 300 m) care trebuie s-o despartă de o biserică creştină, a fost explicat de regulă prin marea vechime a edificiului iniţial, care ar fi precedat construirea ansamblului arhitectural din epoca lui Ştefan cel Mare. Adepţii acestui punct de vedere pleacă de la premiza că nimeni nu ar fi îngăduit ridicarea unei sinagogi sub zidurile Curţii şi Bisericii Domneşti şi că aceasta deja exista în 1497-1499 când Ştefan cel Mare a construit biserica şi turnul-clopotniţă, lăsând-o apoi pe vechiul amplasament. Se consideră că este vorba de o simplă nesocotire a regulilor tradiţionale, deoarece dacă s-ar fi avut în vedere stricta respectare a acestora, nimic nu l-ar fi împiedicat pe Ştefan cel Mare să dispună demolarea şi strămutarea sinagogii la o distanţă convenabilă. Nu trebuie să se uite că în vechiul cimitir evreiesc de pe muntele Pietricica, cele mai vechi pietre de mormânt datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea şi că Sinagoga se află pe pământ domnesc, comunitatea evreiască plătind o dare anuală (bezman) pentru folosirea acestuia. Foarte probabil că vechea construcţie de piatră să se fi ridicat pe la mijlocul secolului al XVII-lea pe actualul amplasament, cu aprobare domnească, fără a se ţine seamă de respectarea distanţei prestabilite faţă de Biserica "Sf. Ioan" aşa cum a procedat de altfel şi Grigore III Ghica în 1766 când a încuviinţat actuala sinagogă de lemn.
Sinagoga din Piatra-Neamţ e construită din bârne groase învelite cu taban atât la interior cât şi la exterior. Temelia înaltă de piatră face ca intrarea în edificiu să se realizeze prin coborârea mai multor trepte, iar interiorul se prezintă ca o galerie închisă cu două etaje la nord şi un singur etaj la vest, unde e sinagoga femeilor, la sud aflându-se o altă galerie de mai mici dimensiuni destinată copiilor.
În peretele estic al sinagogii este aşezată "Urna Sfântă", adevărată operă de artă executată în lemn sculptat şi dispusă în trei etaje, fiecare nivel fiind aşezat pe coloane rotunde acoperite cu bronz şi argint. Această urnă a fost lucrată în 1835 de Saraga Itchok ben Moische, dar în patrimoniul lăcaşului s-a mai păstrat şi o frumoasă perdea cu şapte triunghiuri şi o inscripţie în ebraică din care rezultă că a fost realizată în 1767, deci la numai un an de la construirea actualului edificiu.
Cupola şi pereţii laterali sunt părţile originale ale construcţiei. Altarul, suflat cu aur, are o vechime de 250 de ani. Sinagoga este legată de numele lui Baal Shemtov, întemeietorul hasidismului.

Rezervaţia paleontologică Cozla-Pietricica-Cernegura Piatra Neamţ

Munţii Cozla (679 m), Pietricica (530 m) şi Cernegura (852 m) străjuiesc oraşul Piatra Neamţ la nord, est şi, respectiv, sud, reprezentând ultima treaptă a Carpaţilor la zona de contact cu Subcarpaţii. Formarea lor este legată de existenţa pe aceste locuri cu 60 milioane de ani în urmă a unei mari. În rocile din care sunt alcătuiţi (marne, gresii, şisturi disodilice) s-au descoperit numeroase fosile de peşti şi scoici, care pot fi văzute la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.

Muntele Cozla Piatra Neamţ

În partea de nord a oraşului se ridică muntele Cozla, cu altitudini de 657 m în punctul numit „Trei Coline” şi 679 m în punctul „Trei Căldări” (aproape de satul Gârcina). Muntele Cozla are forma unei culmi alungite de la nord la sud şi este alcătuit din straturi de marne diferite, şisturi argiloase, straturi bogate în fosile de peşti şi alge, reprezentate şi la Muzeul de Ştiinţe Naturale din Piatra Neamţ.

De aici pornesc cele mai atrăgătoare trasee de pe Cozla, care ne poartă pe firul potecilor umbroase, pe sub boltă de cetini, spre Dărmăneşti, spre Cârlomanul sau spre ciudata creaţie a naturii pe care localnicii o numesc “ La trei căldări ”. Aici, în peretele de piatră, se află săpate trei scobituri rotunde, cu diametrul de cca. 60 cm (care pentru raritatea şi interesul lor ştiinţific sunt declarate monumente ale naturii) a căror origine este diferit explicată de specialişti: unii consideră că ne aflăm în faţa unui fenomen carstic, alţii le atribuie o natură periglaciară, în timp ce alţi cercetători le califică drept marmite eoliene formate prin acţiunea îndelungată a vânturilor.
Pe Cozla au fost descoperite în 1882 izvoare de ape minerale cloruro-sodice şi sulfuroase, recomandate de analizele făcute la vremea respectivă de Petru Poni, în tratarea afecţiunilor digestive şi circulatorii. Deşi aceste ape au atras la Piatra Neamţ mii de turişti, în timp, exploatarea neraţională a dus la colmatarea lor. O investiţie în acest domeniu ar putea oferi şi în zilele noastre posibilitatea revalorificării acestor ape.

Piatra Neamţ, o nouă înfăţişare Piatra Neamţ

În Piatra Neamţ a fost pusă în funcţiune telegondola, din care pot fi admirate toate obiectivele de mai sus şi care va face legătura dintre: gara-Cozla (cota Trei Coline). Acest traseu are o lungime de 1.915m, pe Cozla vor fi amenajate de altfel şi spaţii de cazare, spaţii comerciale şi cafenele. De aici toţi cei care adoră iarna şi vor să se bucure de plăcerile oferite de acest anotimp vor putea să schieze pe pârtia special amenajată, chiar şi la ore târzii, întrucât pârtia este iluminată. Tot aici este şi un telescaun pentru a fi asigurat transportul de la bază până la vârful pârtiei. Vor exista şi centre de închirieri de echipament necesar pentru schi.

Flora din Piatra Neamţ Piatra Neamţ

Flora prezentă în Piatra Neamţ şi în împrejurimi este destul de bogată şi variată. Pădurile din jur sunt formate în general din conifere: brad, molid şi pin; şi din foioase: fag, mesteacăn, carpen, stejar, cireş, măr, plop; dar şi din arbuşti: corn, măceş, alun, etc. Alături de conifere, foioase şi arbuşti mai sunt prezente şi numeroase specii de graminee, flori şi plante caracteristice stepei.

Politică şi administraţie Piatra Neamţ

Consulate Piatra Neamţ

* Consulatul onorific al Italiei.

Oraşe înfrăţite Piatra Neamţ

* Roanne, Franţa (din 1992)
* Riorges, Franţa (din 1992)
* Villerest, Franţa (din 1992)
* Hiliboca, Ucraina (din 1992)
* Kiriat Malachi, Israel (din 1994)
* Alpharetta, SUA (din 1994)
* Lod, Israel (din 1994)
* Orhei, Republica Moldova (din 1999)
* Beinasco, Italia (din 2001)
* Manilva, Spania (din 2002)
* Bergama, Turcia (din 2007)

Personalităţi asociate cu Piatra Neamţ Piatra Neamţ

* Vasile Trăistariu, artist plastic
* Bogdan Ţăruş, sportiv
* Vasile Baghiu, scriitor
* Tereza Gogu,artist plastic
* Victor Brauner, pictor
* Aurel Dumitraşcu, poet
* Dumitru Bezem, pictor
* Iulia Hălăucescu, pictor
* Draga Olteanu Matei, actriţă
* Cristian Greţcu, umorist
* Vladimir Tescanu, scriitor
* Dan Ostahie, om de afaceri
* Adrian Iencsi, fotbalist
* Lucian Brdujan, fotbalist
* Danut Perja, fotbalist
* Adelina Elisei, prezentatoare TV
* Mihaela Rădulescu, prezentatoare TV
* Alfred T. Sapse, medic
* Laura Vasiliu, actriţă
* Gheorghe Ştefan, om de afaceri, politician, primar
* Constantin Matase, prozator, folclorist, arheolog şi lingvist
* Luminiţa Huţupan-Dinu, sportivă
* Adrian Alui Gheorghe, scriitor
* Emil Nicolae, poet
* Radu Florescu, poet
* Nicolae Sava, poet
* Cristian Livescu, critic literar