Oradea, mai demult Oradea Mare, este un municipiu situat în vestul României, pe râul Crişul Repede, în imediata apropiere a graniţei cu Ungaria, reşedinţă de judeţ a Bihorului, fiind cel mai important oraş din regiunea istorică Crişana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.527 de locuitori. Zona metropolitană, care include şi nouă comune învecinate, avea în anul 2007 populaţia de 350.800 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ş.a. În perioada interbelică 20,6% din populaţia oraşului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunităţi de germani, slovaci, ucraineni etc.

Istorie Oradea

Oradea (în latină Varadinum) este menţionată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abaţiei benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Syxtus Vvaradiensis şi al comitelui Saul de Bychar.

Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea şi astăzi, este menţionată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparaţii grabnice pentru a face faţă unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetăţii este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095). Conform Cronicii pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Varad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor şi patron spiritual este considerat a fi regele Ladislau I.

Invazia mongolă din 1241 a fost descrisă în "Carmen miserabile" de Rogerius, călugăr italian, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.

Papa Pius al VI-lea a înfiinţat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Şcolii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignatie Darabant. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost şi urmaşul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuş, care astăzi îi poartă numele.

În Evul Mediu meridianul "0" trecea prin acest oraş, toate hărţile terestre şi maritime ale lumii din acea vreme menţionând acest fapt. În prezent numai unele hărţile maritime mai păstrează acest reper.

În timpul regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342)şi a fiului său Ludovic I al Ungariei (1342-1382) care au adus din patria lor italiană gustul pentru rafinament al acestei culturi, Oradea cunoaşte ca oraş şi sediu episcopal catolic o perioadă de înflorire. Episcopul italian Andrea a fost considerat ca o perfectă încarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicând altare, împodobindu-le cu cele mai luxoase decoraţii. Se pare că el este primul care a construit la Oradea un spaţiu anume pentru bibliotecă. Cea mai impresionantă personalitate a Renaşterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost Episcopul Ioan Viteaz de Zredna. Oradea se consacră în anii lui Viteaz ca un centru de mare importanţă al culturii renascentiste. Aici şi-a înălţat observatorul astronomic vestitul fizician al Universităţii Vieneze, Georg von Peuerbach, punând meridianul 0 la Oradea. În 1514 are loc în Transilvania răscoala condusă de Gheorghe Doja, care a cuprins şi Bihorul. În 1541 s-a constituit paşalâcul de la Buda, care cuprindea Ungaria Centrală. Transilvania a devenit principat autonom în cadrul căruia era înglobat şi Bihorul. În 1660 turcii ocupă Oradea şi întreg ţinutul pe care-l vor stăpâni până în anul 1692.

În anul 1703 izbucneşte o mişcare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetăţii au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificaţiei şi răsculaţii lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mişcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de împăratul Carol al VI-lea. Viaţa economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meşteşugurile şi comerţul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oraş.
Anul revoluţionar 1848-1849 şi-a făcut simţită prezenţa şi la Oradea. La 21 mai 1848, la Pesta, s-au întrunit sub preşedinţia lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputaţi români din Crişana şi Banat, printre reprezentanţii orădeni numărându-se Nicolae Jiga, Ioan Dragoş, Gheorghe Fonai şi Ioan Gozman. Chiar dacă revoluţia a fost înfrântă, tradiţia revoluţionară a anilor 1848-1849 a marcat decisiv conştiinţa publică orădeană, efectele ei pe termen lung simţindu-se, mai ales după 1867, când participanţii la revoluţie care au scăpat cu viaţă au putut să se manifeste în viaţa politică locală. A urmat o înăsprire a ocupaţiei austriece, caracteristică întregului Imperiu. Războiul pentru cucerirea independenţei (1877-1878) îi adună pe toţi românii - inclusiv pe cei din Bihor - în lupta împotriva turcilor.

La 12 octombrie 1918, în casa dr. Aurel Lazăr se redactează cunoscuta Declaraţie de la Oradea, document care proclamă dreptul românilor transilvăneni la autodeterminare. La 3 noiembrie s-a constituit Consiliul Naţional Român, compus din Dr. Aurel Lazăr (preşedinte), Roman Ciorogariu, Coriolan Pop, Iacob Radu, etc. Tot acum a luat fiinţă Consiliul Militar Român. La 1 decembrie 1918, un număr mare de delegaţi ai judeţului Bihor participă la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, într-o dorinţă unanimă de a consfinţi Unirea cu Regatul României. A doua zi, Aurel Lazăr a fost numit şeful resortului Justiţie în Consiliul Dirigent, instituit pentru a conduce treburile Transilvaniei până la preluarea administraţiei de către statul român.

În perioada dintre cele două războaie mondiale, Oradea s-a menţinut ca un puternic centru industrial şi comercial. La fel ca şi în cazul altor oraşe mari din Vestul Transilvaniei, eforturile s-au îndreptat spre transformarea Oradiei întru-un puternic centru cultural românesc. În contextul celui de-al doilea război mondial în vara anului 1940 acţiunile militare şi revizioniste ale Ungariei horthyste, sprijinită de statele fasciste - Germania hitleristă şi Italia - au fost completate de activităţi de tip terorist pe teritoriul românesc, activităţi menite a pregăti o eventuală intervenţie armată. În perioada desfăşurării tratativelor dintre guvernul român şi cel maghiar, pe teritoriul României au fost organizate numeroase grupuri teroriste. Centrul lor coordonator se afla la Oradea, dar întrucât organele româneşti de resort au procedat, la mijlocul lunii august, la arestarea principalilor organizatori şi participanţi, misiunea lor n-a putut fi dusă la îndeplinire. În anul 1944 populaţia evreiască a fost supusă unor legiuiri rasiste înjositoare. În cursul lunii mai, a avut loc operaţiunea întreprinsă de Gestapo, de deportare a populaţiei evreieşti în lagărele de exterminare hitleriste. Circa 90% din evreii din Oradea au pierit în aceste lagăre, în special în cele de la Auschwitz şi Dachau. La 12 octombrie 1944 a avut loc atacul decisiv asupra Oradiei; trupele ungare şi germane s-au retras din oraş, lăsând în urmă doar grupuri mici, cu misiunea de a distruge clădirile mai importante. Eliberarea oraşului s-a făcut de către trupele sovietice şi române. O dată cu reinstaurarea administraţiei civile româneşti, la 9 martie 1945, conducerea administrativă şi politică a Oradiei a fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administraţia militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esenţiale în ansamblul vieţii publice orădene, pervertind şi încetinind funcţiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluţiei acestui regim la scară naţională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de către forţele comuniste.

Modelul stalinist a dominat întreaga viaţă politică, social-economică şi culturală între anii 1948-1965. Regimul Ceauşescu (1965-1989), practicând o oarecare destindere şi liberalizare în primii ani, a readus în prim-plan modelul stalinist şi mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic. Paralel cu lupta pentru cucerirea puterii politice, autorităţile comuniste au declanşat acţiunea de reprimare a tuturor elementelor necolaboraţioniste, a unui număr impresionant de persoane prezente în campania de rezistenţă împotriva comunismului şi a luptei pentru victoria partidelor democratice. La momentul oportun aceştia trebuiau înlăturati de pe scena vieţii politice. În cursul anilor '50, arestările si condamnările politice au atins culmi nebănuite. Deosebit de violentă a fost represiunea asupra diferitelor biserici şi culte, episcopii şi preoţii constituind una dintre cele mai numeroase categorii de deţinuti politici. În ciuda vicisitudinilor de ordin politic şi ideologic, viaţa economică a Oradiei a cunoscut, în anii dictaturii comuniste, o incontestabilă dezvoltare. Începând din 1949-1950, după naţionalizare, întreprinderile şi-au desfăşurat activitatea în conformitate cu planurile cincinale, caracteristice vremii. Accentul dezvoltării industriale a fost pus pe ramurile constructoare de maşini, energetică, siderurgică şi chimică, dar industria uşoară şi alimentară a fost, de asemenea, reprezentativă. Urmare a acestor evoluţii economice, populaţia Oradiei a crescut semnificativ, sporului natural adăugându-i-se şi o importantă componentă de mişcare a populaţiei către zonele mai dezvoltate. S-au înregistrat progrese şi în domeniul serviciilor publice, transport, sănătate. De asemenea, turismul a constituit o preocupare pentru autorităţile vremii, în acest sens Băile Felix şi Băile 1 Mai, ale căror resurse de apă termală cu efecte curative aveau o reputaţie constituită încă din sec XVI, au fost aduse la standardele vremii. Începând cu anii '70, efectele negative ale politicii de industrializare forţată s-au făcut simţite şi în Oradea, ca şi la nivelul întregii ţări. Concentrarea aproape a întregii producţii industriale ţi agricole pentru export, în vederea obţinerii resurselor financiare, a adus populaţia în situaţia de a se confrunta cu numeroase lipsuri ţi greutăţi. Nivelul de trai al orădenilor, a fost, însă, relativ suportabil comparativ cu situaţia locuitorilor din alte centre urbane româneşti, având în vedere poziţia privilegiată, de oraş de frontieră. Evenimentele revoluţionare din decembrie 1989 au determinat mutaţii profunde în structurile politice, sociale şi economice româneşti, fiind percepute imediat şi în Oradea. De remarcat, pentru perioada post-decembristă, la nivelul Oradiei, este întoarcerea acesteia la vechea sa traditie universitară. Începând cu 2 mai 1990, prin hotărâre de guvern, ia fiinţă Universitatea Tehnica din Oradea, care devine, un an mai târziu Universitatea din Oradea. În anii care au urmat, instituţia a cunoscut o continuă dezvoltare, fiind actualmente cel mai însemnat centru universitar din zona de vest a ţării.

Comunitatea Evreiască Oradea

"Această secţiune include texte din Enciclopedia Evreiască 1901-1906"

Chevra Kadisha ('Societatea Sfântă') a fost fondată în 1735, prima sinagogă în 1803, iar o şcoală în 1839. De-abia la începutul secolului al XIX-lea evreilor li s-au permis să-şi deschidă afaceri în orice parte a oraşului, şi chiar şi atunci erau obligaţi să se retragă la lăsarea întunericului în propriul cartier. Din 1835 li s-au permis să trăiască oriunde în oraş.
Comunitatea evreiască din Oradea s-a divizat în Congregaţia Ortodoxă şi cea Reformată. Deşi membrii Congregaţiei Reformate şi-au păstrat locul în Chevra Kadisha, începând cu 1899 au început să folosească propriul cimitir. La începutul secolului XX evreii au urcat în ierarhia socială; existau industriaşi evrei, negustori, fizicieni, agricultori; şeful Poliţiei din 1902 era evreu. Astfel şi în Consiliul Local evreii erau reprezentaţi proporţionat. Comunitatea a ajuns să mai deţină un spital, o Asociaţie a Femeilor Evrei, o scoală de gramatică, o şcoală industrială, yeshiva, o cantină socială, etc.

Potrivit "Centrului de Artă Evreiască":

Comunitatea evreiască orădeană a fost cea mai activă, atât din punct de vedere comercial cât şi cultural, în tot Imperiul Austro-Ungar. În 1944 25.000 evrei orădeni au fost deportaţi în lagăre de concentrare, decimând astfel această comunitate vitală. Astăzi mai trăiesc 300 de evrei în Oradea. În centrul oraşului, dominând celelalte clădiri din zonă, se găseşte Templul-Sinagogă Neologă, clădită în 1878. Sinagoga cu neobişnuita formă cubică, cu o cupolă centrală mare, este una din cele mai mari sinagogi din România. Înăuntrul găzduieşte o grandioasă orgă şi decoraţii din ştuc. În 1891 Comunitatea Ortodoxă a mai construit un complex de clădiri, inclusiv două sinagogi şi un centru comunitar.

Regi Înmormântaţi Oradea

* 1096 Ladislau I al Ungariei
* 1131 Ştefan I al Ungariei
* 1235 Andrei al II-lea al Ungariei
* 1295 Fenenna, soţia lui Andrei al III-lea al Ungariei
* 1319 Beatrix de Luxemburg, soţia lui Carol Robert de Anjou
* 1367 Elisabeta, fiica lui Basarab I al Valahiei
* 1395 Maria de Ungaria
* 1437 Sigismund de Luxemburg

Geografie Oradea

Situat la numai 13 km de graniţa de vest a României, municipiul Oradea, reşedinţa administrativă a judeţului Bihor, ocupă o poziţie central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicaţii, aflat la distanţa sensibil egală de capitalele regiunii: Bucureşti (651km), Viena (518km), Budapesta (248km), Praga (676km).

Latitudinea nordică de 47 03' şi longitudinea estică de 21 55' plasează Oradea pe cursul Crişului Repede într-o zonă deluroasă aflată în prelungirea Munţilor Apuseni.

Relieful Oradea

La altitudinea de 126 m deasupra nivelului mării, Oradea se găseşte la deschiderea Văii Crişului Repede spre câmpie, într-o zonă de contact între prelungirile Munţilor Apuseni şi Câmpia Banato-Crişană, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei, Dealurile Gepişului) către cel de câmpie.

Clima Oradea

Clima oraşului este determinată de Vânturile de Vest, fiind aşadar o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,4 C, pentru luna iulie media nedepăşind 21 C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,4 C. Precipitaţiile înregistrează o medie anuală de 585,4 mm, destul de ridicată pentru o zonă de câmpie similară.

Suprafaţa şi Populaţia Oradea

Suprafaţa oficială a Oradiei este de 11.556 ha, ceea ce îl plasează între primele 10 oraşe din punct de vedere al întinderii.
Populaţia oraşului (neluând în calcul zona metropolitană) este de 206.463 locuitori, conform recensământului din 2002, din care 54% e populaţie activă.

Obiective turistice Oradea

Clădiri istorice Oradea

.
*Palatul Primăriei Oradea
*Cetatea Oradea
*Palatul Justitiei
*Palatul de Finanţe
*Palatul Vulturul Negru şi pasajul pietonal Vulturul Negru
*Palatul Episcopiei Romano-Catolice (Palatul Baroc)
*Palatul Episcopiei Greco-Catolice
*Palatul Episcopiei Ortodoxe
*Palatul Apollo
*Palatul Stern
*Palatul Moskovits

Edificii culturale Oradea

*Muzeul Ţării Crişurilor, în clădirea fostei Garnizoane, str. Armatei Române. (În perioada comunistă muzeul a fost adăpostit în Palatul Baroc)
*Muzeul memorial Iosif Vulcan
*Muzeul memorial Ady Endre
*Teatrul de Stat
*Clădirea Gării Centrale

Lăcaşuri de cult Oradea

*Biserica cu Lună Oradea
*Bazilica Romano-Catolică, printre cele mai frumoase biserici (catedrale) în stil baroc din Europa.
*Sinagoga Neologică Zion
*Biserica Baptista Emanuel

Demografie Oradea

Populaţia istorică Oradea

*1787: 9.790
*1830: 18.091
*1850: 22.538
*1857: 22.443
*1869: 28.698
*1880: 31.324 locuitori - români 6,6%, maghiari 86,4% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1890: 38.557 locuitori - români 6,6%, maghiari 88,8% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1900: 50.177 locuitori - români 6,6%, maghiari 89,1% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1910: 64.169 locuitori - români 5,6%, maghiari 91,04% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1920: 68.081 locuitori - români 12,4%, maghiari 59,8%, evrei 26,26%
*1930: 82.687 locuitori - români 27,1%, maghiari 51,56%, evrei 17,86%
*1941: 92.942 locuitori - români 5,24%, maghiari 91,96%, evrei 1,35%
*1948: 82.282 locuitori - români 32,81%, maghiari 63,85%, evrei 2,23%
*1956: 98.950 locuitori - români 35,96%, maghiari 59,04%, evrei 3,65%
*1966: 122.634 locuitori - români 46%, maghiari 52%
*1977: 170.531 locuitori - români 53%, maghiari 45%
*1992: 222.741 locuitori - români 64%, maghiari 34%
*2002: 206.614 locuitori - români 70,31%, maghiari 27,58%, alte nationalitati 2,11%

Structura pe etnii Oradea

Conform recensământului din 2002 în Oradea majoritatea populaţiei este de etnie română ("70,4%"), existând totodată o importantă minoritate maghiară ("27,5%"). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigănească ("1,2%"), germane ("0,3%") şi slovace (0,2%), existând şi alte grupuri etnice (evrei, ucraineni ş.a.).

Administraţie Oradea

Cartiere Oradea

Înainte de 1848, Oradea era formată din patru târguri separate: Oradea Nouă (Villa Nova, Várad-Újváros, mai demult Vicus Zombathely), Olosig (Villa Latinorum Varadiensium, Várad-Olaszi), Velenţa (Vicus Venetia, Várad-Velence), Subcetate (Civitas Waradiensis,Várad-Váralja). Numele de Vicus Venetia, Villa Latinorum, Vicus Bolognia, Vicus Padua şi altele se referă la locuitorii francezi, valonezi şi italieni care s-au stabilit aici în secolul al XIII-lea.

Astăzi Oradea este împărţită în mai multe cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al oraşului. Acestea sunt:
* Cantemir
* Centrul Civic
* Cartier Decebal
* Cartierul Rogerius
* Episcopia Bihorului
* Iorga
* Ioşia
* Ioşia-Nord
* Nufărul
* Nufărul 2
* Olosig
* Oncea
* Oraşul Nou
* Rogerius
* Salca
* Seleuş (in locul cartierului Seleuş a fost construit ulterior cartierul Nufarul)
* Sub Cetate
* Velenţa
* Tokai
* Podgoria
* Europa
* Prima
* Luceafarul
* Soarelui
* Dragos Voda
* Episcopia

Zona metropolitană Oradea Oradea

Zona metropolitană Oradea include Municipiul Oradea şi nouă comune înconjurătoare: Biharia, Borş, Cetariu, Nojorid, Oşorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei, şi Girişu de Criş. Populaţia totală a zonei metropolitane era în 2007 de 245.800 locuitori.

Economia Oradea

Oradea a fost dintotdeauna una din cele mai prospere oraşe ale României, în mare parte datorită proximităţii faţă de frontiera cu Ungaria, devenind astfel o poartă înspre Occident. PIB-ul per cap de locuitor este cu aproximativ 150% mai mare decât media din România. După 1989, datorită numărului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economică, nu atât în sectorul industrial cât în cel de servicii.

Rata şomajului din Oradea este de 6.0 %, ceva mai mică decât media pe ţară, dar mult mai mare decât media pe judeţul Bihor, de aprox 2%. 60% din producţia industrială a Bihorului provine din Oradea, populaţia reprezentând 34% din totalul pe judeţ. Industriile principale sunt: mobilieră, textilă, lohn, de încălţăminte şi alimentară.

Politică Oradea

Actualul primar al Oradiei este Ilie Bolojan (PNL), care a câştigat alegerile din 1 iunie 2008 cu 50,3% din voturi. Alegerea primarului Oradiei din primul tur de scrutin a reprezentat o premieră pentru municipiul Oradea, după revoluţia română din 1989. In functia de viceprimar au fost investiti prin votul majoritar al Consiliului Local al Municipiului Oradea doamna Rozalia Biro din partea partidului UDMR si domnul Gheorghe Carp din partea partidului PNL.

Consiliul Local al municipiului Oradea este compus din 27 consilieri.

După alegerile locale din iunie 2008, componenţa Consiliului Municipal este următoarea:

Conducerea Bihorului si Oradiei Oradea

Conducerea celor două instituţii:
*"Prefectul Judeţului Bihor:" Mircea Ghitea (PNL)
*"Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor:" Radu Ţîrle (PNL)
*"Primarul Oradiei:" Ilie Bolojan (PNL)
*"Viceprimari:" Biro Rozalia (UDMR) si Gheorghe Carp (PNL)

Relaţii internaţionale Oradea

Situat de-a lungul istoriei la contactul dintre două lumi, într-un punct important de trecere dinspre Occident spre Orient, oraşul Oradea a menţinut relaţii de diverse facturi cu statele ambelor lumi. În contemporaneitate Oradea şi-a asumat aceste legaturi privilegiate prin semnarea urmatoarelor documente:

Transport Oradea

Nod feroviar cu staţie de triaj "Oradea Est Triaj", "Gara de Nord (Oradea Vest)", "Ioşia Nord" şi "Episcopia Bihorului", ultima fiind şi punct de trecere a frontierei pe calea ferată.

Aeroportul Internaţional Oradea este deschis oficial traficului internaţional de persoane şi mărfuri, Punct Poliţie de Frontieră, Vamă, Poliţie sanitar-veterinară.

Aeroport internaţional mic, dar în creştere în privinţa traficului. Aeroportul are zboruri TAROM spre Bucureşti cu frecvenţă zilnică, precum şi zboruri charter.

Reţeaua de transport public este condusă de Regia Autonomă OTL. Este formată din 5 linii de tramvai (1N, 1R, 2, 3N, 3R) şi 20 de linii de autobuz. În prezent Oradea este singurul oraş în care circulă tramvaie noi, de tip Siemens ULF.

Personalităţi Oradea

(Următoarele personlităţi s-au născut în Oradea. Sunt afişate cronologic după data naşterii.)
* Péter Váradi, arhiepiscop de Kalocsa, (cca. 1450)
* Péter Pázmány,cardinal primat al Ungariei, cu sediul la Nagyszombat, (1570-1637)
* Sigismund Báthory, principe de Transilvania, (1572-1613)
* Gabriel Báthory (în maghiară: Báthory Gábor), principe de Transilvania, (1589-1613)
* Graf Ferenc Rhédey, principe de Transilvania, (* 1610)
* Mihály Teleki, cancelar al Transilvania, (* 1634)
* Ödön Beöthy, însărcinat cu afaceri pentru Transilvania din partea guvernului în 1848,, (* 2 decembrie 1796)
* Emanuil Gojdu, avocat şi patriot român de origine aromână (1802-1870), a lăsat moştenire întreaga sa avere "Fundaţiei Gojdu"
* József Nagysándor, general, (* 17 octombrie 1804)
* Antal Csengery, istoric, (* 2 iunie 1822)
* Dezső Szilágyi, avocat, ministru al justiţiei, (* 1840)
* Diósy Ödönné Adél Brüll, muză a lui Endre Ady (* 1 septembrie 1872)
* Károly Bakonyi, scriitor (*28 iulie 1873)
* Ernő Osvát, fondator al revistei "Nyugat", (* 1877)
* Friedrich Schorr, Bass-Bariton iudeo-ungar, (* 1888)
* Zsigmond Széchenyi, călător în Africa, (* 1898)
* Lajos Steiner, campion de şah al Australiei, 14 iunie 1903 - 22 aprilie 1975
* Boris Palotai, scriitoare, premiată cu Premiul József Attila, (* 23 mai 1904
* Margit Dajka, actriţă, premiată cu Premiul Kossuth, (* 13 octombrie 1907)
* Iosif Vulcan născut la 31 martie 1841, Holod, decedat în 8 septembrie 1907 la Oradea, academician, animator cultural, publicist şi scriitor român.
* Cardinalul Monsignior dr.Schlauh Laurenţiu membru al academiei de la Budapsta,cardinalul episcopiei Rom.Cath.din Oradea(1880-1903)
* Szabolcs Fényes, compozitor, premiat cu Premiul Erkel, (* 30 aprilie 1912)
* Brunó Straub F., şef de stat al Ungariei între 1988-89, (* 5 ianuarie 1914)
* Nándor Wagner, sculptor, (* 7 octombrie 1922)
* Mircea Maliţa (n. 1927), matematician, eseist, academician, diplomat (ambasador în SUA şi director al Bibliotecii române din New York), ministru de externe, profesor universitar
* Ioan Pop de Popa (n. 6 octombrie 1927), profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară, a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România

Cultură şi educaţie Oradea

Oradea este unul din principalele centre educaţionale din România. Aici se află Universitatea din Oradea, unul din cele mai mari şi moderne universităţi din ţară. De asemenea există şi universităţi private, precum Universitatea Agora, o institutie academică modernă fondată în anul 2000, şi Universitatea Emanuel, o şcoală academică baptistă, fondată în anul 2002. Tot la Oradea se găseşte una din cele mai vechi universităţi private din România, Universitatea Creştină Partium (fostul Colegiu Reformat Sulyok Istvan), fondată în 1990. Este totodată singura instituţie educaţională superioară cu predare în limba maghiară din Oradea.

* Universitatea Oradea
* Universitatea Creştină Partium
* Universitatea Emanuel
* Universitatea AGORA
* Teatrul de Stat
* Teatrul de păpuşi Arcadia
* Teatrul Studio
* Filarmonica de Stat Oradea
* Asociaţia Logic Club
* Casa de Cultură a Sindicatelor Oradea
* Casa de Cultură a Municipiului
* Casa de Cultură a Tineretului
* Centrul Judetean al Creaţiei Populare
* Muzeul Ţării Crişurilor
* Muzeul Militar
* Muzeul Memorial Ady Endre
* Biblioteca Judeţeană Gheorghe Şincai

Presă Oradea

* Crişana - cotidian;
* Reggeli Újság - cotidian de limbă maghiară
* Jurnal Bihorean - cotidian;
* Bihari Napló - cotidian de limbă maghiară;
* Realitatea Bihoreană - cotidian;
* Jurnalul de dimineaţă - cotidian;
* Informaţia de vest - săptămânal;
* Bihoreanul - săptămânal;
* Sportul Bihorean - săptămânal;
* Gazeta de Oradea - săptămânal;
* Ziarul Primăriei Oradea - publicaţie lunară;
* Familia - revistă periodică de cultură;
* Bazar Bihorean - săptămânal de publicitate;
* TVS Oradea - Televiziunea locală cea mai urmărită din punct de vedere politic;
* Transilvania Tv- Televiziune locală care cuprinde evnimentele din jud. Bihor
* Radio Romania Actualitati - redactia jud. Bihor;
* Ghimpele de Bihor - săptămânal.

Sport Oradea

* Crişul Oradea
* FC Bihor
* C.S. Leonardo
* CSM Oradea
* C.S. Shogunul Oradea
* Asociaţia Logic Club