Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Oradea

Județ: Bihor Site-uri utile:
Primaria Oradea
Regiunea geografică: Crișana
Populație: 196 367 loc (locul 10)
Recensământ: 2002
Suprafață: 156 km2 (locul 35)
Densitate: 1 858 loc/km2 (locul 18)
Altitudine: 142 m. (locul 57)
Atestare documentară: 1113 (locul 8)
Latitudine: 47 grade 03' 05"
Longitudine: 21 grade 56' 25"
Localități:
Primar: Ilie Bolojan
 
Oradea, mai demult Oradea Mare, este un municipiu situat în vestul României, pe râul Crișul Repede, în imediata apropiere a graniței cu Ungaria, reședință de județ a Bihorului, fiind cel mai important oraș din regiunea istorică Crișana. La recensământul din 2002 municipiul avea 206.527 de locuitori. Zona metropolitană, care include și nouă comune învecinate, avea în anul 2007 populația de 350.800 de locuitori, dintre care 70% români, 27% maghiari ș.a. În perioada interbelică 20,6% din populația orașului era alcătuită din evrei, fiind consemnate de asemenea comunități de germani, slovaci, ucraineni etc.

Istorie Oradea


Oradea (în latină Varadinum) este menționată pentru prima dată la 1113, într-o diplomă a abației benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Syxtus Vvaradiensis și al comitelui Saul de Bychar.

Cetatea Oradiei, ale cărei vestigii se pot vedea și astăzi, este menționată întâia oară în 1241, cu ocazia efectuării unor reparații grabnice pentru a face față unui iminent atac tătaro-mongol. Construirea cetății este atribuită regelui Ladislau I (1077-1095). Conform Cronicii pictate de la Viena (Chronicon pictum Vindobonense), tot regele Ladislau I a fost cel care a hotărât să ridice "în locul numit Varad", adică la Oradea, o mănăstire în cinstea Fecioarei Maria. Această mănăstire a constituit leagănul episcopiei romano-catolice de Oradea, al cărei întemeietor și patron spiritual este considerat a fi regele Ladislau I.

Invazia mongolă din 1241 a fost descrisă în "Carmen miserabile" de Rogerius, călugăr italian, stabilit la Oradea, contemporan cu evenimentele.

Papa Pius al VI-lea a înființat în anul 1777 Episcopia Greco-Catolică de Oradea Mare. Unul din corifeii Școlii Ardelene a fost episcopul greco-catolic orădean Ignatie Darabant. Promotor al emancipării spirituale a românilor bihoreni a fost și urmașul său, episcopul Samuil Vulcan, întemeietorul liceului românesc din Beiuș, care astăzi îi poartă numele.

În Evul Mediu meridianul "0" trecea prin acest oraș, toate hărțile terestre și maritime ale lumii din acea vreme menționând acest fapt. În prezent numai unele hărțile maritime mai păstrează acest reper.

În timpul regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342)și a fiului său Ludovic I al Ungariei (1342-1382) care au adus din patria lor italiană gustul pentru rafinament al acestei culturi, Oradea cunoaște ca oraș și sediu episcopal catolic o perioadă de înflorire. Episcopul italian Andrea a fost considerat ca o perfectă încarnare a spiritului renascentist, zidind capele, ridicând altare, împodobindu-le cu cele mai luxoase decorații. Se pare că el este primul care a construit la Oradea un spațiu anume pentru bibliotecă. Cea mai impresionantă personalitate a Renașterii din Europa Centrală a acestei vremi a fost Episcopul Ioan Viteaz de Zredna. Oradea se consacră în anii lui Viteaz ca un centru de mare importanță al culturii renascentiste. Aici și-a înălțat observatorul astronomic vestitul fizician al Universității Vieneze, Georg von Peuerbach, punând meridianul 0 la Oradea. În 1514 are loc în Transilvania răscoala condusă de Gheorghe Doja, care a cuprins și Bihorul. În 1541 s-a constituit pașalâcul de la Buda, care cuprindea Ungaria Centrală. Transilvania a devenit principat autonom în cadrul căruia era înglobat și Bihorul. În 1660 turcii ocupă Oradea și întreg ținutul pe care-l vor stăpâni până în anul 1692.

În anul 1703 izbucnește o mișcare anti-habsburgică condusă de Francisc Rákóczi al II-lea. Târgurile din jurul cetății au devenit câmpuri de bătălie între garnizoana imperială din interiorul fortificației și răsculații lui Rákóczi. Meritele orădenilor în sprijinirea garnizoanei imperiale din timpul mișcării rakocziene au fost recunoscute oficial la 27 noiembrie 1712 chiar de împăratul Carol al VI-lea. Viața economică orădeană a fost caracterizată de înflorirea ramurilor neagricole: meșteșugurile și comerțul, negustorii constituind cea mai activă categorie socială din oraș.
Anul revoluționar 1848-1849 și-a făcut simțită prezența și la Oradea. La 21 mai 1848, la Pesta, s-au întrunit sub președinția lui Emanuil Gojdu, circa 40 de deputați români din Crișana și Banat, printre reprezentanții orădeni numărându-se Nicolae Jiga, Ioan Dragoș, Gheorghe Fonai și Ioan Gozman. Chiar dacă revoluția a fost înfrântă, tradiția revoluționară a anilor 1848-1849 a marcat decisiv conștiința publică orădeană, efectele ei pe termen lung simțindu-se, mai ales după 1867, când participanții la revoluție care au scăpat cu viață au putut să se manifeste în viața politică locală. A urmat o înăsprire a ocupației austriece, caracteristică întregului Imperiu. Războiul pentru cucerirea independenței (1877-1878) îi adună pe toți românii - inclusiv pe cei din Bihor - în lupta împotriva turcilor.

La 12 octombrie 1918, în casa dr. Aurel Lazăr se redactează cunoscuta Declarație de la Oradea, document care proclamă dreptul românilor transilvăneni la autodeterminare. La 3 noiembrie s-a constituit Consiliul Național Român, compus din Dr. Aurel Lazăr (președinte), Roman Ciorogariu, Coriolan Pop, Iacob Radu, etc. Tot acum a luat ființă Consiliul Militar Român. La 1 decembrie 1918, un număr mare de delegați ai județului Bihor participă la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, într-o dorință unanimă de a consfinți Unirea cu Regatul României. A doua zi, Aurel Lazăr a fost numit șeful resortului Justiție în Consiliul Dirigent, instituit pentru a conduce treburile Transilvaniei până la preluarea administrației de către statul român.

În perioada dintre cele două războaie mondiale, Oradea s-a menținut ca un puternic centru industrial și comercial. La fel ca și în cazul altor orașe mari din Vestul Transilvaniei, eforturile s-au îndreptat spre transformarea Oradiei întru-un puternic centru cultural românesc. În contextul celui de-al doilea război mondial în vara anului 1940 acțiunile militare și revizioniste ale Ungariei horthyste, sprijinită de statele fasciste - Germania hitleristă și Italia - au fost completate de activități de tip terorist pe teritoriul românesc, activități menite a pregăti o eventuală intervenție armată. În perioada desfășurării tratativelor dintre guvernul român și cel maghiar, pe teritoriul României au fost organizate numeroase grupuri teroriste. Centrul lor coordonator se afla la Oradea, dar întrucât organele românești de resort au procedat, la mijlocul lunii august, la arestarea principalilor organizatori și participanți, misiunea lor n-a putut fi dusă la îndeplinire. În anul 1944 populația evreiască a fost supusă unor legiuiri rasiste înjositoare. În cursul lunii mai, a avut loc operațiunea întreprinsă de Gestapo, de deportare a populației evreiești în lagărele de exterminare hitleriste. Circa 90% din evreii din Oradea au pierit în aceste lagăre, în special în cele de la Auschwitz și Dachau. La 12 octombrie 1944 a avut loc atacul decisiv asupra Oradiei; trupele ungare și germane s-au retras din oraș, lăsând în urmă doar grupuri mici, cu misiunea de a distruge clădirile mai importante. Eliberarea orașului s-a făcut de către trupele sovietice și române. O dată cu reinstaurarea administrației civile românești, la 9 martie 1945, conducerea administrativă și politică a Oradiei a fost preluată de elemente comuniste locale, a căror ascensiune la putere a fost facilitată de administrația militară sovietică. Regimul comunist a determinat schimbări esențiale în ansamblul vieții publice orădene, pervertind și încetinind funcțiile organismului social. Istoria Oradiei în anii dictaturii comuniste poartă amprenta specifică fiecăreia dintre etapele evoluției acestui regim la scară națională. Anii 1944-1947 au corespuns etapei cuceririi puterii politice de către forțele comuniste.

Modelul stalinist a dominat întreaga viață politică, social-economică și culturală între anii 1948-1965. Regimul Ceaușescu (1965-1989), practicând o oarecare destindere și liberalizare în primii ani, a readus în prim-plan modelul stalinist și mai mult chiar, a instaurat socialismul dinastic. Paralel cu lupta pentru cucerirea puterii politice, autoritățile comuniste au declanșat acțiunea de reprimare a tuturor elementelor necolaboraționiste, a unui număr impresionant de persoane prezente în campania de rezistență împotriva comunismului și a luptei pentru victoria partidelor democratice. La momentul oportun aceștia trebuiau înlăturati de pe scena vieții politice. În cursul anilor '50, arestările si condamnările politice au atins culmi nebănuite. Deosebit de violentă a fost represiunea asupra diferitelor biserici și culte, episcopii și preoții constituind una dintre cele mai numeroase categorii de deținuti politici. În ciuda vicisitudinilor de ordin politic și ideologic, viața economică a Oradiei a cunoscut, în anii dictaturii comuniste, o incontestabilă dezvoltare. Începând din 1949-1950, după naționalizare, întreprinderile și-au desfășurat activitatea în conformitate cu planurile cincinale, caracteristice vremii. Accentul dezvoltării industriale a fost pus pe ramurile constructoare de mașini, energetică, siderurgică și chimică, dar industria ușoară și alimentară a fost, de asemenea, reprezentativă. Urmare a acestor evoluții economice, populația Oradiei a crescut semnificativ, sporului natural adăugându-i-se și o importantă componentă de mișcare a populației către zonele mai dezvoltate. S-au înregistrat progrese și în domeniul serviciilor publice, transport, sănătate. De asemenea, turismul a constituit o preocupare pentru autoritățile vremii, în acest sens Băile Felix și Băile 1 Mai, ale căror resurse de apă termală cu efecte curative aveau o reputație constituită încă din sec XVI, au fost aduse la standardele vremii. Începând cu anii '70, efectele negative ale politicii de industrializare forțată s-au făcut simțite și în Oradea, ca și la nivelul întregii țări. Concentrarea aproape a întregii producții industriale ți agricole pentru export, în vederea obținerii resurselor financiare, a adus populația în situația de a se confrunta cu numeroase lipsuri ți greutăți. Nivelul de trai al orădenilor, a fost, însă, relativ suportabil comparativ cu situația locuitorilor din alte centre urbane românești, având în vedere poziția privilegiată, de oraș de frontieră. Evenimentele revoluționare din decembrie 1989 au determinat mutații profunde în structurile politice, sociale și economice românești, fiind percepute imediat și în Oradea. De remarcat, pentru perioada post-decembristă, la nivelul Oradiei, este întoarcerea acesteia la vechea sa traditie universitară. Începând cu 2 mai 1990, prin hotărâre de guvern, ia ființă Universitatea Tehnica din Oradea, care devine, un an mai târziu Universitatea din Oradea. În anii care au urmat, instituția a cunoscut o continuă dezvoltare, fiind actualmente cel mai însemnat centru universitar din zona de vest a țării.

Comunitatea Evreiască Oradea


"Această secțiune include texte din Enciclopedia Evreiască 1901-1906"

Chevra Kadisha ('Societatea Sfântă') a fost fondată în 1735, prima sinagogă în 1803, iar o școală în 1839. De-abia la începutul secolului al XIX-lea evreilor li s-au permis să-și deschidă afaceri în orice parte a orașului, și chiar și atunci erau obligați să se retragă la lăsarea întunericului în propriul cartier. Din 1835 li s-au permis să trăiască oriunde în oraș.
Comunitatea evreiască din Oradea s-a divizat în Congregația Ortodoxă și cea Reformată. Deși membrii Congregației Reformate și-au păstrat locul în Chevra Kadisha, începând cu 1899 au început să folosească propriul cimitir. La începutul secolului XX evreii au urcat în ierarhia socială; existau industriași evrei, negustori, fizicieni, agricultori; șeful Poliției din 1902 era evreu. Astfel și în Consiliul Local evreii erau reprezentați proporționat. Comunitatea a ajuns să mai dețină un spital, o Asociație a Femeilor Evrei, o scoală de gramatică, o școală industrială, yeshiva, o cantină socială, etc.

Potrivit "Centrului de Artă Evreiască":

Comunitatea evreiască orădeană a fost cea mai activă, atât din punct de vedere comercial cât și cultural, în tot Imperiul Austro-Ungar. În 1944 25.000 evrei orădeni au fost deportați în lagăre de concentrare, decimând astfel această comunitate vitală. Astăzi mai trăiesc 300 de evrei în Oradea. În centrul orașului, dominând celelalte clădiri din zonă, se găsește Templul-Sinagogă Neologă, clădită în 1878. Sinagoga cu neobișnuita formă cubică, cu o cupolă centrală mare, este una din cele mai mari sinagogi din România. Înăuntrul găzduiește o grandioasă orgă și decorații din ștuc. În 1891 Comunitatea Ortodoxă a mai construit un complex de clădiri, inclusiv două sinagogi și un centru comunitar.

Regi Înmormântați Oradea


* 1096 Ladislau I al Ungariei
* 1131 Ștefan I al Ungariei
* 1235 Andrei al II-lea al Ungariei
* 1295 Fenenna, soția lui Andrei al III-lea al Ungariei
* 1319 Beatrix de Luxemburg, soția lui Carol Robert de Anjou
* 1367 Elisabeta, fiica lui Basarab I al Valahiei
* 1395 Maria de Ungaria
* 1437 Sigismund de Luxemburg

Geografie Oradea


Situat la numai 13 km de granița de vest a României, municipiul Oradea, reședința administrativă a județului Bihor, ocupă o poziție central-europeană privilegiată, constituind un important nod de comunicații, aflat la distanța sensibil egală de capitalele regiunii: București (651km), Viena (518km), Budapesta (248km), Praga (676km).

Latitudinea nordică de 47 03' și longitudinea estică de 21 55' plasează Oradea pe cursul Crișului Repede într-o zonă deluroasă aflată în prelungirea Munților Apuseni.

Relieful Oradea


La altitudinea de 126 m deasupra nivelului mării, Oradea se găsește la deschiderea Văii Crișului Repede spre câmpie, într-o zonă de contact între prelungirile Munților Apuseni și Câmpia Banato-Crișană, arie de trecere de la relieful deluros (Dealurile Vestice, Dealurile Oradiei, Dealurile Gepișului) către cel de câmpie.

Clima Oradea


Clima orașului este determinată de Vânturile de Vest, fiind așadar o climă temperat continentală, cu o temperatură medie anuală de 10,4 C, pentru luna iulie media nedepășind 21 C, în timp ce în ianuarie se înregistrează o medie de -1,4 C. Precipitațiile înregistrează o medie anuală de 585,4 mm, destul de ridicată pentru o zonă de câmpie similară.

Suprafața și Populația Oradea


Suprafața oficială a Oradiei este de 11.556 ha, ceea ce îl plasează între primele 10 orașe din punct de vedere al întinderii.
Populația orașului (neluând în calcul zona metropolitană) este de 206.463 locuitori, conform recensământului din 2002, din care 54% e populație activă.

Obiective turistice Oradea


Clădiri istorice Oradea


.
*Palatul Primăriei Oradea
*Cetatea Oradea
*Palatul Justitiei
*Palatul de Finanțe
*Palatul Vulturul Negru și pasajul pietonal Vulturul Negru
*Palatul Episcopiei Romano-Catolice (Palatul Baroc)
*Palatul Episcopiei Greco-Catolice
*Palatul Episcopiei Ortodoxe
*Palatul Apollo
*Palatul Stern
*Palatul Moskovits

Edificii culturale Oradea


*Muzeul Țării Crișurilor, în clădirea fostei Garnizoane, str. Armatei Române. (În perioada comunistă muzeul a fost adăpostit în Palatul Baroc)
*Muzeul memorial Iosif Vulcan
*Muzeul memorial Ady Endre
*Teatrul de Stat
*Clădirea Gării Centrale

Lăcașuri de cult Oradea


*Biserica cu Lună Oradea
*Bazilica Romano-Catolică, printre cele mai frumoase biserici (catedrale) în stil baroc din Europa.
*Sinagoga Neologică Zion
*Biserica Baptista Emanuel

Demografie Oradea


Populația istorică Oradea


*1787: 9.790
*1830: 18.091
*1850: 22.538
*1857: 22.443
*1869: 28.698
*1880: 31.324 locuitori - români 6,6%, maghiari 86,4% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1890: 38.557 locuitori - români 6,6%, maghiari 88,8% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1900: 50.177 locuitori - români 6,6%, maghiari 89,1% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1910: 64.169 locuitori - români 5,6%, maghiari 91,04% (Circa 26% din locuitori erau de religie israelită)
*1920: 68.081 locuitori - români 12,4%, maghiari 59,8%, evrei 26,26%
*1930: 82.687 locuitori - români 27,1%, maghiari 51,56%, evrei 17,86%
*1941: 92.942 locuitori - români 5,24%, maghiari 91,96%, evrei 1,35%
*1948: 82.282 locuitori - români 32,81%, maghiari 63,85%, evrei 2,23%
*1956: 98.950 locuitori - români 35,96%, maghiari 59,04%, evrei 3,65%
*1966: 122.634 locuitori - români 46%, maghiari 52%
*1977: 170.531 locuitori - români 53%, maghiari 45%
*1992: 222.741 locuitori - români 64%, maghiari 34%
*2002: 206.614 locuitori - români 70,31%, maghiari 27,58%, alte nationalitati 2,11%

Structura pe etnii Oradea


Conform recensământului din 2002 în Oradea majoritatea populației este de etnie română ("70,4%"), existând totodată o importantă minoritate maghiară ("27,5%"). Pe lângă români și maghiari, în oraș locuiesc și comunități țigănească ("1,2%"), germane ("0,3%") și slovace (0,2%), existând și alte grupuri etnice (evrei, ucraineni ș.a.).

Administrație Oradea


Cartiere Oradea


Înainte de 1848, Oradea era formată din patru târguri separate: Oradea Nouă (Villa Nova, Várad-Újváros, mai demult Vicus Zombathely), Olosig (Villa Latinorum Varadiensium, Várad-Olaszi), Velența (Vicus Venetia, Várad-Velence), Subcetate (Civitas Waradiensis,Várad-Váralja). Numele de Vicus Venetia, Villa Latinorum, Vicus Bolognia, Vicus Padua și altele se referă la locuitorii francezi, valonezi și italieni care s-au stabilit aici în secolul al XIII-lea.

Astăzi Oradea este împărțită în mai multe cartiere, dispuse circular în jurul Centrului Civic, vechiul centru al orașului. Acestea sunt:
* Cantemir
* Centrul Civic
* Cartier Decebal
* Cartierul Rogerius
* Episcopia Bihorului
* Iorga
* Ioșia
* Ioșia-Nord
* Nufărul
* Nufărul 2
* Olosig
* Oncea
* Orașul Nou
* Rogerius
* Salca
* Seleuș (in locul cartierului Seleuș a fost construit ulterior cartierul Nufarul)
* Sub Cetate
* Velența
* Tokai
* Podgoria
* Europa
* Prima
* Luceafarul
* Soarelui
* Dragos Voda
* Episcopia

Zona metropolitană Oradea Oradea


Zona metropolitană Oradea include Municipiul Oradea și nouă comune înconjurătoare: Biharia, Borș, Cetariu, Nojorid, Oșorhei, Paleu, Sânmartin, Sântandrei, și Girișu de Criș. Populația totală a zonei metropolitane era în 2007 de 245.800 locuitori.

Economia Oradea


Oradea a fost dintotdeauna una din cele mai prospere orașe ale României, în mare parte datorită proximității față de frontiera cu Ungaria, devenind astfel o poartă înspre Occident. PIB-ul per cap de locuitor este cu aproximativ 150% mai mare decât media din România. După 1989, datorită numărului mare de consumatori, Oradea a cunoscut o revigorare economică, nu atât în sectorul industrial cât în cel de servicii.

Rata șomajului din Oradea este de 6.0 %, ceva mai mică decât media pe țară, dar mult mai mare decât media pe județul Bihor, de aprox 2%. 60% din producția industrială a Bihorului provine din Oradea, populația reprezentând 34% din totalul pe județ. Industriile principale sunt: mobilieră, textilă, lohn, de încălțăminte și alimentară.

Politică Oradea


Actualul primar al Oradiei este Ilie Bolojan (PNL), care a câștigat alegerile din 1 iunie 2008 cu 50,3% din voturi. Alegerea primarului Oradiei din primul tur de scrutin a reprezentat o premieră pentru municipiul Oradea, după revoluția română din 1989. In functia de viceprimar au fost investiti prin votul majoritar al Consiliului Local al Municipiului Oradea doamna Rozalia Biro din partea partidului UDMR si domnul Gheorghe Carp din partea partidului PNL.

Consiliul Local al municipiului Oradea este compus din 27 consilieri.

După alegerile locale din iunie 2008, componența Consiliului Municipal este următoarea:

Conducerea Bihorului si Oradiei Oradea


Conducerea celor două instituții:
*"Prefectul Județului Bihor:" Mircea Ghitea (PNL)
*"Președintele Consiliului Județean Bihor:" Radu Țîrle (PNL)
*"Primarul Oradiei:" Ilie Bolojan (PNL)
*"Viceprimari:" Biro Rozalia (UDMR) si Gheorghe Carp (PNL)

Relații internaționale Oradea


Situat de-a lungul istoriei la contactul dintre două lumi, într-un punct important de trecere dinspre Occident spre Orient, orașul Oradea a menținut relații de diverse facturi cu statele ambelor lumi. În contemporaneitate Oradea și-a asumat aceste legaturi privilegiate prin semnarea urmatoarelor documente:

Transport Oradea


Nod feroviar cu stație de triaj "Oradea Est Triaj", "Gara de Nord (Oradea Vest)", "Ioșia Nord" și "Episcopia Bihorului", ultima fiind și punct de trecere a frontierei pe calea ferată.

Aeroportul Internațional Oradea este deschis oficial traficului internațional de persoane și mărfuri, Punct Poliție de Frontieră, Vamă, Poliție sanitar-veterinară.

Aeroport internațional mic, dar în creștere în privința traficului. Aeroportul are zboruri TAROM spre București cu frecvență zilnică, precum și zboruri charter.

Rețeaua de transport public este condusă de Regia Autonomă OTL. Este formată din 5 linii de tramvai (1N, 1R, 2, 3N, 3R) și 20 de linii de autobuz. În prezent Oradea este singurul oraș în care circulă tramvaie noi, de tip Siemens ULF.

Personalități Oradea


(Următoarele personlități s-au născut în Oradea. Sunt afișate cronologic după data nașterii.)
* Péter Váradi, arhiepiscop de Kalocsa, (cca. 1450)
* Péter Pázmány,cardinal primat al Ungariei, cu sediul la Nagyszombat, (1570-1637)
* Sigismund Báthory, principe de Transilvania, (1572-1613)
* Gabriel Báthory (în maghiară: Báthory Gábor), principe de Transilvania, (1589-1613)
* Graf Ferenc Rhédey, principe de Transilvania, (* 1610)
* Mihály Teleki, cancelar al Transilvania, (* 1634)
* Ödön Beöthy, însărcinat cu afaceri pentru Transilvania din partea guvernului în 1848,, (* 2 decembrie 1796)
* Emanuil Gojdu, avocat și patriot român de origine aromână (1802-1870), a lăsat moștenire întreaga sa avere "Fundației Gojdu"
* József Nagysándor, general, (* 17 octombrie 1804)
* Antal Csengery, istoric, (* 2 iunie 1822)
* Dezső Szilágyi, avocat, ministru al justiției, (* 1840)
* Diósy Ödönné Adél Brüll, muză a lui Endre Ady (* 1 septembrie 1872)
* Károly Bakonyi, scriitor (*28 iulie 1873)
* Ernő Osvát, fondator al revistei "Nyugat", (* 1877)
* Friedrich Schorr, Bass-Bariton iudeo-ungar, (* 1888)
* Zsigmond Széchenyi, călător în Africa, (* 1898)
* Lajos Steiner, campion de șah al Australiei, 14 iunie 1903 - 22 aprilie 1975
* Boris Palotai, scriitoare, premiată cu Premiul József Attila, (* 23 mai 1904
* Margit Dajka, actriță, premiată cu Premiul Kossuth, (* 13 octombrie 1907)
* Iosif Vulcan născut la 31 martie 1841, Holod, decedat în 8 septembrie 1907 la Oradea, academician, animator cultural, publicist și scriitor român.
* Cardinalul Monsignior dr.Schlauh Laurențiu membru al academiei de la Budapsta,cardinalul episcopiei Rom.Cath.din Oradea(1880-1903)
* Szabolcs Fényes, compozitor, premiat cu Premiul Erkel, (* 30 aprilie 1912)
* Brunó Straub F., șef de stat al Ungariei între 1988-89, (* 5 ianuarie 1914)
* Nándor Wagner, sculptor, (* 7 octombrie 1922)
* Mircea Malița (n. 1927), matematician, eseist, academician, diplomat (ambasador în SUA și director al Bibliotecii române din New York), ministru de externe, profesor universitar
* Ioan Pop de Popa (n. 6 octombrie 1927), profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardio-vasculară, a efectuat prima operație pe cord deschis din România

Cultură și educație Oradea


Oradea este unul din principalele centre educaționale din România. Aici se află Universitatea din Oradea, unul din cele mai mari și moderne universități din țară. De asemenea există și universități private, precum Universitatea Agora, o institutie academică modernă fondată în anul 2000, și Universitatea Emanuel, o școală academică baptistă, fondată în anul 2002. Tot la Oradea se găsește una din cele mai vechi universități private din România, Universitatea Creștină Partium (fostul Colegiu Reformat Sulyok Istvan), fondată în 1990. Este totodată singura instituție educațională superioară cu predare în limba maghiară din Oradea.

* Universitatea Oradea
* Universitatea Creștină Partium
* Universitatea Emanuel
* Universitatea AGORA
* Teatrul de Stat
* Teatrul de păpuși Arcadia
* Teatrul Studio
* Filarmonica de Stat Oradea
* Asociația Logic Club
* Casa de Cultură a Sindicatelor Oradea
* Casa de Cultură a Municipiului
* Casa de Cultură a Tineretului
* Centrul Judetean al Creației Populare
* Muzeul Țării Crișurilor
* Muzeul Militar
* Muzeul Memorial Ady Endre
* Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai

Presă Oradea


* Crișana - cotidian;
* Reggeli Újság - cotidian de limbă maghiară
* Jurnal Bihorean - cotidian;
* Bihari Napló - cotidian de limbă maghiară;
* Realitatea Bihoreană - cotidian;
* Jurnalul de dimineață - cotidian;
* Informația de vest - săptămânal;
* Bihoreanul - săptămânal;
* Sportul Bihorean - săptămânal;
* Gazeta de Oradea - săptămânal;
* Ziarul Primăriei Oradea - publicație lunară;
* Familia - revistă periodică de cultură;
* Bazar Bihorean - săptămânal de publicitate;
* TVS Oradea - Televiziunea locală cea mai urmărită din punct de vedere politic;
* Transilvania Tv- Televiziune locală care cuprinde evnimentele din jud. Bihor
* Radio Romania Actualitati - redactia jud. Bihor;
* Ghimpele de Bihor - săptămânal.

Sport Oradea


* Crișul Oradea
* FC Bihor
* C.S. Leonardo
* CSM Oradea
* C.S. Shogunul Oradea
* Asociația Logic Club
 
 
Stema orașului Oradea
Stema orasului Oradea
 
Amplasarea orașului Oradea în cadrul României
Amplasarea orasului Oradea in cadrul Romaniei
 
Harta rutieră a orașului Oradea


Hoteluri din Oradea

Vedere din satelit a orașului Oradea


Cazare in Oradea

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Oradea