Odorheiu Secuiesc este un municipiu din judeţul Harghita, Transilvania, România. Are o populaţie de 36.926 locuitori, dintre care 35.357 (95,75%) sunt maghiari (secui), 1.077 români (2,91%) şi 429 romi (1,16%). Primarul oraşului este Jenő Szász, care face parte din Uniunea Civică Maghiară.

Aşezare geografică Odorheiu Secuiesc

Oraşul se află situat la 105 km sud-est de Târgu Mureş şi este străbătut de râul Târnava Mare.

Istoric Odorheiu Secuiesc

Prima atestare a oraşului datează din 1301 cu numele de "Uduord". Denumirea oraşului indică faptul că executorul secuilor îşi avea aici sediul.

Se presupune că localitatea a fost oraş liber înainte de secolul al XIV-lea. În anul 1357 aici s-a ţinut prima Dietă a secuilor. Cetatea din oraş a fost edificată în anul 1492 cu folosirea materialelor de construcţie ale unei mănăstiri. Ioan Sigismund, principele Transilvaniei, a luat în stăpânire cetatea după ce a câştigat o bătălie cu secuii. Între anii 1562 şi 1565 Principatul Transilvaniei a finanţat construirea noului castel "Székelytámadt" (textual, "a atacat secuiul"), ceea ce a fost interpretat ca o umilinţă adusă secuilor înfrânţi în bătălia cu trupele princiare. Secuii au distrus acest castel în anul 1599, când au luptat alături de voievodul Mihai Viteazul. Reconstruirea lui a fost ordonată numai după anul 1621 de noul principe Gabriel Bethlen. În 1616 paşa Ali l-a ars din temelii, iar în 1704 generalul Tiege l-a jefuit. În cele din urmă a fost demolat parţial de secui, la ordinul lui Lőrinc Pekry, care l-a recucerit. De atunci se numeşte "Csonkavár" ("castelul trunchiat") şi a dăinuit până în zilele noastre.

Oraşul a fost scutit de plata impozitului în 1558 de regina Isabella.

În anul 1876 a devenit reşedinţa comitatului Odorhei, care a luat fiinţă prin unirea a trei scaune secuieşti. În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Odorhei.

Obiectiv memorial Odorheiu Secuiesc

"Cimitirul Eroilor Români din cele două războaie mondiale", amplasat pe dealul Cuvar, cu o suprafaţă de 234 mp. În acest cimitir sunt înhumaţi 43 eroi români, din care 8 din Primul Război Mondial şi 35 din cel De-al Doilea Război Mondial.

Demografie Odorheiu Secuiesc

Conform datelor recensământului din 1930 Odorheiul avea în acel an o populaţie de 8.518 locuitori, dintre care 6.928 maghiari (81,3%), 962 români (11,3%), 283 evrei (3,3%), 172 germani (2,0%), 122 ţigani (1,4%) ş.a. Din punct de vedere confesional populaţia oraşului era alcătuită din 4.369 romano-catolici (51,3%), 2.203 reformaţi (25,9%), 680 ortodocşi (8,0%), 455 unitarieni (5,3%), 313 mozaici (3,7%), 282 greco-catolici (3,3%), 165 evanghelici-lutherani (1,9%) ş.a.

Personalităţi Odorheiu Secuiesc

La Odorheiu Secuiesc s-au născut:
* în 1620: preotul István Lakatos, scriitor
* în 1737: Mihály Tölcséres, scriitor ecleziastic
* în 1897: poetul Sándor Tomcsa
* în 1871: poetul şi traducătorul Ferenc Szemlér
* în 1883: poetul László Tompa
* în 1909: László Rajk, politician comunist, secretar adjunct al MKP (Partidul Comunist Maghiar), ministru de interne al Ungariei, victima unui proces ideologic în anul 1949.

Aici a studiat marele povestitor de basme Elek Benedek.

Oraşe înfrăţite Odorheiu Secuiesc

* Békéscsaba - Ungaria
* Tatabánya - Ungaria
* Subotica - Serbia