Prezentarea orașului Mizil
Mizil este un oraș din județul Prahova, Muntenia, România. Are o populație de 16.376 locuitori.
Geografie Mizil
Orașul Mizil este situat în estul județului Prahova, pe artera principală care leagă Moldova de capitala țării, la îngemănarea dealurilor cu câmpia Bârâganului și în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriței și Pietroaselor. Se învecinează la est, cu județul Buzău, la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanța față de reședința județului, municipiul Ploiești, este de 35 km. Aceeași distanță este între Mizil și municipiul Buzău.
Mizil este singura localitate urbana situata pe paralela 45N.
Orașul se întinde pe o zona de câmpie, la o altitudine care variază între 110 m si 130 m. Mizil se învecinează cu următoarele localități, toate rurale:
* Nord: comuna Gura-Vadului, județul Prahova, la o distanță de 6 km
* Sud: comuna Baba-Ana, județul Prahova, la o distanță de 3 km
* Est: comuna Sahateni, județul Buzău, la o distanță de 12 km
* Vest: comuna Fântânele, județul Prahova, la o distanță de 12 km
Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul și care se situează pe axa care leagă capitala țării, București, de Moldova, este Drumul European E 577 Ploiești-Buzău.
Orașul Mizil este conectat și pe cale ferată, fiind situat pe ruta CFR Ploiești-Buzău cu cale ferată magistrală electrificată dublă.
Localizarea orașului prezintă mai multe avantaje, precum conexiunea între cele două reședințe de județ Ploiești și Buzău și situarea pe axa care leagă Moldova de capitala țării, București. De asemenea, Mizilul este situat în apropierea vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istritei și Pietroaselor.
Mizil - purtând numele de oraș de 178 de ani, cu o istorie de mica urbe pitorească și plină de viață de peste 4 secole, așezat favorabil la granița dintre 2 județe și 2 regiuni, legat de nume prin amplasarea la Paralela 45 latitudine nordică, cu o istorie și identitate aparte, are șansa de a deveni un model de mică comunitate urbană care să confere condiții de viață și dezvoltare decente celor care caută altceva decât tumultul marilor centre urbane sau îndeletnicirile tipice mediului rural.
Etimologie Mizil
Denumirea localității provine de la vechiul substantiv turcesc "menzil", sau serviciu de poștă, olac. Cu vremea numele olăcăriei a suferit sincopa consoanei mediane „n” și transformarea vocalei „e” în „i”, iar după un timp denumirea s-a extins la întreaga localitate, care până atunci se numea "Eșteu", de la numele pârâului ce o traversează și care și el evoluase între timp în "Iașteu" și, în cele din urmă, în "Iștău"
Istorie Mizil
Prima mențiune documentară a localității pare a fi cea din catastifele Brașovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar în anul 1585 sub numele "Eșteu". În 1591 a fost consemnat ca "Iștău".
Spre sfârșitul secolului XVII și începutul secolului XVIII, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Iștăul ajunge în proprietatea domnului, care își construiește case domnești la via Corbeanca Dealul Dumbrăvii) și înființează un târg anual care va deveni vestit, ca și cel al Drăgaicei, pe care de fapt îl va continua.
La 1790, mica așezare rurală își avea biserica ei, ca toate așezările statornice. Cam în aceeași vreme, pe drumul poștei de cai, care lega Buzăul de Ploiești, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (stația de poștă sau „menzil”) o mulțime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate și apoi surugii, bicigașii, rotarii, dârvarii și păzitorii ce deserveau releul poștal. Activitatea febrilă din stația unde se schimbau caii căruțelor de poștă, tranzacțiile care se încheiau în acest loc au determinat populația ca încetul cu încetul să renunțe la vechiul nume al localității Iștău, în schimbul denumirii locului ce le prilejuise o activitate rodnică. Și astfel apare denumirea Menzil, din care a derivat actualul Mizil.
În anul 1830 a fost declarat oraș.
In secolul al XVIII-lea a început sa funcționeze aici o stație a postei de cai ( "menizil" ), de la care provine numele actual al localității.
Epoca de apogeu a Mizilului a fost secolul XIX - când așezarea a cunoscut o mare dezvoltare comparativ cu Urlatii - târgul cel mai apropiat si cu mai toate orașele din aceasta zona a Tarii Românești.In plus începând cu anul 1847 începe construirea drumului de la Ploiesti, pe sub deal, pana la Buzau.
Populație Mizil
La recensământul din 2002, populația orașului Mizil era de 15.760 locuitori.
Din totalul populației,
87,43% sunt români (13.780),
12,37% țigani (romi; 1.951)
și 0,20% de alte etnii.
Din punct de vedere religios, la recensământul din 2002,
97,08% din locuitori s-au declarat ortodocși (sau 15.301 persoane),
2,10% penticostali (332 persoane)
și sub 0,82% de alte religii.
In anul 2007 orașul Mizil are o populație de 16.376 de locuitori,cu o proporție de 48% bărbați si 52% femei.
Densitatea populației este de 845 de locuitori pe km pătrat.Acest indicator poate fi considerat peste media orașelor de mărimi similare.
Populația orașului Mizil înregistrează in perioada 1992 - 2007 o scădere accentuata datorata mai multor factori printre care diminuarea sporului natural, migrația populației, situația economica.
Evoluția populației orașului Mizil cunoaște in perioada 1992 - 2007 o scădere sub media județului Prahova (de -6,5% ).Astfel, populația localității a scăzut cu aproximativ 1178 de persoane fata de efectivul înregistrat la Recensământul din 1992.
Economie Mizil
La Mizil funcționează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. Este și centru viticol și de vinific
In prezent in Mizil predomina comerțul, industria de construcții si industria prelucrătoare. Dupa masive restructurări economice ale anilor 90, după depășirea etapei de zona defavorizata, astăzi in Mizil - oraș al Uniunii Europene - situația economica si sociala păstrează din problemele ultimului deceniu dar demonstrează si semne clare de redresare si creștere.Perspectivele unor noi investiții in domeniul industrial, al eco-industriei, al turismului sunt promițătoare.
Prin poziționarea sa extrem de avantajoasa orașul poate dezvolta un turism de tranzit. De altfel, in vecinatatea orașului Mizil se afla o zona considerata rezervație hidrologica cu izvoare minerale - Baile Boboci unde potențialul turistic si balnear poate fi valorificat.De asemenea, turismul poate fi dezvoltat într-o zona in care pânza freatica se afla extrem de aproape de sol si decopertarea poate conduce la amenajarea unui lac de agrement.
Administrație Mizil
Suprafața totala a zonei administrative a orașului este de 1931 ha, din care 432 ha intravilan, 1499 ha extravilan. Orașul are în componență și cartierul Fefelei, astăzi contopită cu “urbea” și fiind cunoscută drept cartier.
Orașe înfrățite Mizil
* Iargara, raionul Leova, Republica Moldova
Cultura Mizil
Școală, în Mizil, a fost construită în 1857, de către boierul Ion Crăciunescu, dar carte a început să se învețe de prin 1838. În urma stăruințelor lui Leonida Condeescu, prin 1902, lua ființă în Mizil și o Școală elementară de meserii, iar mai târziu și un liceu.
Nr gradinite: 5
Nr scoli: 3
Nr licee: 2
Nr universitati: 0
Monumente Mizil
Cel mai vechi monument al Mizilului pare sa fie biserica “Sf. Treime” din Fefelei,
ctitorită de polcovnicul Nicolae Stamboleanu,pe la sf sec XVIII-lea, începutul celui de al XIX-lea.
Urmează doua troițe (se pare din 1816), având ca simboluri:una, un semn heraldic si un cerc cu frunze si o inscripție in relief cu litere chirilice si constituind o borna de hotar, alta, tot un semn heraldic si un vultur cu crucea in cioc si cu ciocul întors spre dreapta, dar cu aceeași inscripție si semnificație si o Cruce a raboajelor.
O alta Cruce din calcar spongios se afla in str.
Vald Tepes, pe malul pârâului Budureasca, înregistrată sub nr. 362 - monumente istorice in “Lista…” din 1956.
Ea datează din 1822 si este frumos împodobită cu o floare in relief, cu doua ramuri ce învăluie un vultur cu crucea in cioc, iar o alta, înregistrată si ea sub nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscripția deteriorata de vremuri. Biserica “Sf. Ioan”, din centrul orașului, a fost ctitorită, prin 1857, pe cheltuiala marelui aga Ion Cantacuzino si cu ajutorul locuitorilor.
Este o biserica cu plan in forma de cruce, care combina stilul bizantin cu cel gotic, la care adaugă unele componente renascentiste.
Pictura originala s-a pierdut, biserica fiind repictata in 1916. Iconostasul sculptat in lemn de tei in stil popular a fost poleit cu foița de aur tot la acea data si constituie o mărturie vie a dibăciei meșterilor noștri populari.
In patrimoniul acestui lăcaș se păstrează, printre altele, o Moneda (0,026) din aur, din se. al XI-lea, provenind din monetăria bizantina, inventariată sub nr. 1. Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, din piață orașului a fost înălțată prin 1865 de Iordache Ruset, prin obolul locuitorilor.
In patrimoniul sau se păstrează o Cruce de mana din lemn si argint filigranat, cu 24 de pietre roșii, iar lemnul este sculptat. Dateza de la sfârșitul sec. al XIX-lea si autorul pare a fi un anonim de școala rusa.
Nu este inventariată. Monumentul Eroilor este realizat de sculptorul Ioan Iordanescu, in 1921 si dedicat ostașilor Reg. 72 Infanterie din Mizil, căzuți in campania din 1916-1917. Pe un soclu masiv (1,80 m.) un grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie in costum popular personificând Patria, cu mana dreapta ridicata in semn de salut, iar in cealaltă ținând stindardul, iar in fata ei șezând, un ostaș si o femeie cu o carte deschisa pe genunchi întruchipând Istoria.
Pe una din laturi o placa de bronz înfățișează una din scenele de lupta la care au contribuit cei 1180 ofițeri si ostași căzuți la datorie si înscriși pe plăcile de pe monument la fațadă, o inscripție: "Eroilor din Regimentul 72 Infanterie. Onoare vouă! Patria va este recunoscătoare."
Sport Mizil
In 1964 la Mizil activa echipa de fotbal Rapid Mizil la nivelul diviziei C .
La sfârșitul anilor 80 începutul anilor 90 echipa de fotbal Steaua Mizil ocupa locuri fruntașe in divizia B.
Dupa câțiva ani de divizie județeană in 2006 s-a reușit desfiintatea echipei si odată cu ea a murit ultima ramura sportiva la Mizil.
Personalități Mizil
*George Ranetti (1875 - 1928),poet și publicist
*Octav Mayer (1895 - 1966), matematician, membru titular al Academiei Române.
*Cătălin Avramescu (n. 1967), filosof și publicist.
Stema orașului
Mizil
Poziția orașului
Mizil
în cadrul județului
Prahova
Harta rutieră a orașului
Mizil
Hoteluri din
Mizil
Vedere din satelit a orașului
Mizil
Cazare in
Mizil
