Mizil este un oraş din judeţul Prahova, Muntenia, România. Are o populaţie de 16.376 locuitori.

Geografie Mizil

Oraşul Mizil este situat în estul judeţului Prahova, pe artera principală care leagă Moldova de capitala ţării, la îngemănarea dealurilor cu câmpia Bârâganului şi în preajma vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istriţei şi Pietroaselor. Se învecinează la est, cu judeţul Buzău, la sud cu comuna Baba Ana, la vest cu comuna Fântânele, iar la nord, cu comuna Gura Vadului. Distanţa faţă de reşedinţa judeţului, municipiul Ploieşti, este de 35 km. Aceeaşi distanţă este între Mizil şi municipiul Buzău.

Mizil este singura localitate urbana situata pe paralela 45N.

Oraşul se întinde pe o zona de câmpie, la o altitudine care variază între 110 m si 130 m. Mizil se învecinează cu următoarele localităţi, toate rurale:
* Nord: comuna Gura-Vadului, judeţul Prahova, la o distanţă de 6 km
* Sud: comuna Baba-Ana, judeţul Prahova, la o distanţă de 3 km
* Est: comuna Sahateni, judeţul Buzău, la o distanţă de 12 km
* Vest: comuna Fântânele, judeţul Prahova, la o distanţă de 12 km

Cea mai importantă arteră rutieră care traversează Mizilul şi care se situează pe axa care leagă capitala ţării, Bucureşti, de Moldova, este Drumul European E 577 Ploieşti-Buzău.

Oraşul Mizil este conectat şi pe cale ferată, fiind situat pe ruta CFR Ploieşti-Buzău cu cale ferată magistrală electrificată dublă.

Localizarea oraşului prezintă mai multe avantaje, precum conexiunea între cele două reşedinţe de judeţ Ploieşti şi Buzău şi situarea pe axa care leagă Moldova de capitala ţării, Bucureşti. De asemenea, Mizilul este situat în apropierea vestitelor podgorii ale Tohanilor, Istritei şi Pietroaselor.

Mizil - purtând numele de oraş de 178 de ani, cu o istorie de mica urbe pitorească şi plină de viaţă de peste 4 secole, aşezat favorabil la graniţa dintre 2 judeţe şi 2 regiuni, legat de nume prin amplasarea la Paralela 45 latitudine nordică, cu o istorie şi identitate aparte, are şansa de a deveni un model de mică comunitate urbană care să confere condiţii de viaţă şi dezvoltare decente celor care caută altceva decât tumultul marilor centre urbane sau îndeletnicirile tipice mediului rural.

Etimologie Mizil

Denumirea localităţii provine de la vechiul substantiv turcesc "menzil", sau serviciu de poştă, olac. Cu vremea numele olăcăriei a suferit sincopa consoanei mediane „n” şi transformarea vocalei „e” în „i”, iar după un timp denumirea s-a extins la întreaga localitate, care până atunci se numea "Eşteu", de la numele pârâului ce o traversează şi care şi el evoluase între timp în "Iaşteu" şi, în cele din urmă, în "Iştău"

Istorie Mizil

Prima menţiune documentară a localităţii pare a fi cea din catastifele Braşovului, în anul 1529. Localitatea este atestată documentar în anul 1585 sub numele "Eşteu". În 1591 a fost consemnat ca "Iştău".

Spre sfârşitul secolului XVII şi începutul secolului XVIII, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Iştăul ajunge în proprietatea domnului, care îşi construieşte case domneşti la via Corbeanca Dealul Dumbrăvii) şi înfiinţează un târg anual care va deveni vestit, ca şi cel al Drăgaicei, pe care de fapt îl va continua.

La 1790, mica aşezare rurală îşi avea biserica ei, ca toate aşezările statornice. Cam în aceeaşi vreme, pe drumul poştei de cai, care lega Buzăul de Ploieşti, începură să se stabilească în jurul menzilhanelei (staţia de poştă sau „menzil”) o mulţime de negustori, cărora locul le înlesnea nevoile de schimb cu cele două centre comerciale mai apropiate şi apoi surugii, bicigaşii, rotarii, dârvarii şi păzitorii ce deserveau releul poştal. Activitatea febrilă din staţia unde se schimbau caii căruţelor de poştă, tranzacţiile care se încheiau în acest loc au determinat populaţia ca încetul cu încetul să renunţe la vechiul nume al localităţii Iştău, în schimbul denumirii locului ce le prilejuise o activitate rodnică. Şi astfel apare denumirea Menzil, din care a derivat actualul Mizil.

În anul 1830 a fost declarat oraş.

In secolul al XVIII-lea a început sa funcţioneze aici o staţie a postei de cai ( "menizil" ), de la care provine numele actual al localităţii.

Epoca de apogeu a Mizilului a fost secolul XIX - când aşezarea a cunoscut o mare dezvoltare comparativ cu Urlatii - târgul cel mai apropiat si cu mai toate oraşele din aceasta zona a Tarii Româneşti.In plus începând cu anul 1847 începe construirea drumului de la Ploiesti, pe sub deal, pana la Buzau.

Populaţie Mizil

La recensământul din 2002, populaţia oraşului Mizil era de 15.760 locuitori.

Din totalul populaţiei,

87,43% sunt români (13.780),

12,37% ţigani (romi; 1.951)

şi 0,20% de alte etnii.

Din punct de vedere religios, la recensământul din 2002,

97,08% din locuitori s-au declarat ortodocşi (sau 15.301 persoane),

2,10% penticostali (332 persoane)

şi sub 0,82% de alte religii.

In anul 2007 oraşul Mizil are o populaţie de 16.376 de locuitori,cu o proporţie de 48% bărbaţi si 52% femei.

Densitatea populaţiei este de 845 de locuitori pe km pătrat.Acest indicator poate fi considerat peste media oraşelor de mărimi similare.

Populaţia oraşului Mizil înregistrează in perioada 1992 - 2007 o scădere accentuata datorata mai multor factori printre care diminuarea sporului natural, migraţia populaţiei, situaţia economica.

Evoluţia populaţiei oraşului Mizil cunoaşte in perioada 1992 - 2007 o scădere sub media judeţului Prahova (de -6,5% ).Astfel, populaţia localităţii a scăzut cu aproximativ 1178 de persoane fata de efectivul înregistrat la Recensământul din 1992.

Economie Mizil

La Mizil funcţionează fabrici de poliuretan, mobilă, saltele, armament, produse alimentare. Este şi centru viticol şi de vinific

In prezent in Mizil predomina comerţul, industria de construcţii si industria prelucrătoare. Dupa masive restructurări economice ale anilor 90, după depăşirea etapei de zona defavorizata, astăzi in Mizil - oraş al Uniunii Europene - situaţia economica si sociala păstrează din problemele ultimului deceniu dar demonstrează si semne clare de redresare si creştere.Perspectivele unor noi investiţii in domeniul industrial, al eco-industriei, al turismului sunt promiţătoare.

Prin poziţionarea sa extrem de avantajoasa oraşul poate dezvolta un turism de tranzit. De altfel, in vecinatatea oraşului Mizil se afla o zona considerata rezervaţie hidrologica cu izvoare minerale - Baile Boboci unde potenţialul turistic si balnear poate fi valorificat.De asemenea, turismul poate fi dezvoltat într-o zona in care pânza freatica se afla extrem de aproape de sol si decopertarea poate conduce la amenajarea unui lac de agrement.

Administraţie Mizil

Suprafaţa totala a zonei administrative a oraşului este de 1931 ha, din care 432 ha intravilan, 1499 ha extravilan. Oraşul are în componenţă şi cartierul Fefelei, astăzi contopită cu “urbea” şi fiind cunoscută drept cartier.

Oraşe înfrăţite Mizil

* Iargara, raionul Leova, Republica Moldova

Cultura Mizil

Şcoală, în Mizil, a fost construită în 1857, de către boierul Ion Crăciunescu, dar carte a început să se înveţe de prin 1838. În urma stăruinţelor lui Leonida Condeescu, prin 1902, lua fiinţă în Mizil şi o Şcoală elementară de meserii, iar mai târziu şi un liceu.

Nr gradinite: 5

Nr scoli: 3

Nr licee: 2

Nr universitati: 0

Monumente Mizil

Cel mai vechi monument al Mizilului pare sa fie biserica “Sf. Treime” din Fefelei,
ctitorită de polcovnicul Nicolae Stamboleanu,pe la sf sec XVIII-lea, începutul celui de al XIX-lea.
Urmează doua troiţe (se pare din 1816), având ca simboluri:una, un semn heraldic si un cerc cu frunze si o inscripţie in relief cu litere chirilice si constituind o borna de hotar, alta, tot un semn heraldic si un vultur cu crucea in cioc si cu ciocul întors spre dreapta, dar cu aceeaşi inscripţie si semnificaţie si o Cruce a raboajelor.
O alta Cruce din calcar spongios se afla in str.
Vald Tepes, pe malul pârâului Budureasca, înregistrată sub nr. 362 - monumente istorice in “Lista…” din 1956.
Ea datează din 1822 si este frumos împodobită cu o floare in relief, cu doua ramuri ce învăluie un vultur cu crucea in cioc, iar o alta, înregistrată si ea sub nr. 361 – istorice din bariera Fulga are inscripţia deteriorata de vremuri. Biserica “Sf. Ioan”, din centrul oraşului, a fost ctitorită, prin 1857, pe cheltuiala marelui aga Ion Cantacuzino si cu ajutorul locuitorilor.
Este o biserica cu plan in forma de cruce, care combina stilul bizantin cu cel gotic, la care adaugă unele componente renascentiste.
Pictura originala s-a pierdut, biserica fiind repictata in 1916. Iconostasul sculptat in lemn de tei in stil popular a fost poleit cu foiţa de aur tot la acea data si constituie o mărturie vie a dibăciei meşterilor noştri populari.
In patrimoniul acestui lăcaş se păstrează, printre altele, o Moneda (0,026) din aur, din se. al XI-lea, provenind din monetăria bizantina, inventariată sub nr. 1. Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, din piaţă oraşului a fost înălţată prin 1865 de Iordache Ruset, prin obolul locuitorilor.
In patrimoniul sau se păstrează o Cruce de mana din lemn si argint filigranat, cu 24 de pietre roşii, iar lemnul este sculptat. Dateza de la sfârşitul sec. al XIX-lea si autorul pare a fi un anonim de şcoala rusa.
Nu este inventariată. Monumentul Eroilor este realizat de sculptorul Ioan Iordanescu, in 1921 si dedicat ostaşilor Reg. 72 Infanterie din Mizil, căzuţi in campania din 1916-1917. Pe un soclu masiv (1,80 m.) un grup statuar din bronz (2,70) reprezintă o femeie in costum popular personificând Patria, cu mana dreapta ridicata in semn de salut, iar in cealaltă ţinând stindardul, iar in fata ei şezând, un ostaş si o femeie cu o carte deschisa pe genunchi întruchipând Istoria.
Pe una din laturi o placa de bronz înfăţişează una din scenele de lupta la care au contribuit cei 1180 ofiţeri si ostaşi căzuţi la datorie si înscrişi pe plăcile de pe monument la faţadă, o inscripţie: "Eroilor din Regimentul 72 Infanterie. Onoare vouă! Patria va este recunoscătoare."

Sport Mizil

In 1964 la Mizil activa echipa de fotbal Rapid Mizil la nivelul diviziei C .

La sfârşitul anilor 80 începutul anilor 90 echipa de fotbal Steaua Mizil ocupa locuri fruntaşe in divizia B.

Dupa câţiva ani de divizie judeţeană in 2006 s-a reuşit desfiintatea echipei si odată cu ea a murit ultima ramura sportiva la Mizil.

Personalităţi Mizil

*George Ranetti (1875 - 1928),poet şi publicist
*Octav Mayer (1895 - 1966), matematician, membru titular al Academiei Române.
*Cătălin Avramescu (n. 1967), filosof şi publicist.