Jimbolia (în bulgara bănățeană "Džimbolj") este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Are o populație de 11.659 locuitori (2002).

Localizare Jimbolia

Orașul Jimbolia este situat în Câmpia Banatului, la contactul dintre Câmpia Timișului si Câmpia Mureșului. Se află la intersecția unor căi de comunicație ce fac legătura dintre România și Serbia, fiind și punct de frontieră feroviar și rutier la granița dintre cele două țări. Este legat de Timișoara prin DJ 59A și linia ferată Kikinda (SR) -Jimbolia - Timișoara.

Istorie Jimbolia

Prima atestare documentară sub numele de "Chumbul" in dijmele papale din 1333. A fost colonizată in 1766 cu populație germană si denumită "Hatzfeld". Din 1924 aparține de România sub numele de Jimbolia.

Deoarece localitatea Jimbolia era de la colonizarea în 1766, mai mare (405 case) decât localitățile din imprejurime (cu numai 50-300 case), a ajuns de timpuriu loc de târg cu importanță economică în teritoriul aflat între orașele Timișoara si Kikinda. Deaceea, de mai multe ori în decursul istoriei sale a fost sediu administrativ pentru comunele din împrejurime.
, protectorul pompierilor și simbol al orașului
Din 1766 până în 1778 este comună (între 1766-1768 comună dublă : Hatzfeld-Landestreu), în cadrul domeniului de coroană a familiei Habsburg. Între 1778-1890 aparține ca târgușor de Comitatul Torontal cu capitala la Becicherecul Mare (azi Zrenjanin în Iugoslavia).
De districtul Jimbolia, (Zsombolyai járás) (1890-1918) au aparținut : comuna "Zsombolya" (Jimbolia), "Grabácz" (Grabați) și "Vizezsdia" (Vizejdia). În perioada 1918-1924 Jimbolia a aparținut Iugoslaviei, județului Belgrad, sub numele de "Dzombolj" . După predarea Jimboliei Statului Român la 10 aprilie 1924 în urma unui schimb de teritorii cu statul vecin, s-a format o nouă plasă cu sediul la Jimbolia. De Plasa Jimbolia în județul Timiș-Torontal, în perioda interbelică (1924-1950) aparțineau următoarele 8 localități : Jimbolia, Cărpiniș, Iecea Mare, Iecea Mică, Cenei, Bobda, Checea, Beregsău Mic.

În 1950 conform noii legi de impărțire teritorială (5/1950), este declarat oraș de subordonare raională fără reședință de raion în raionul Timișoara, regiunea Timișoara.
De raionul Jimbolia ( 15.01.1956 - 1.01.1961) au aparținut 24 localități organizate in 14 comune și un oraș de subordonare raională.

La 16 februarie 1968 după noua împărțire administrativă a teritoriului României, Jimbolia devine al treilea oraș ca mărime după Timișoara și Lugoj în județul Timiș.

În ultimii ani, după Revoluția din Decembrie 1989, orașul a parcurs ample transformări de ordin economic, politic și social. Prezentul orașului este marcat de perspective pozitive în privința investițiilor străine, dotărilor edilitare și a dezvoltării orașului în general.

Populația Jimbolia

Structura confesională Jimbolia

Conform recensământului din 2002, populația Jimboliei este caracterizată de un bipolarism confesional, cu două religii dominante. Majoritari sunt ortodocșii, care însumează circa 2 treimi din populație (7.165 locuitori sau 64,47%). Adepții religiei romano-catolice sunt circa o treime, cu 3.008 locuitori sau 27,06%. În afara acestor religii, mai sunt reprezentați, cu procente mai mici: penticostalii (cu 457 locuitori sau 4,11%), reformații (180 sau 1,61%) și alte culte, fiecare sub 1%.

Clima Jimbolia

Politică și administrație Jimbolia

Din 2004 primar al orașului este Gábor Kaba (UDMR).
Consiliul local: UDMR- 9, PD- 3, PNL - 2, PSD - 2, PRM - 1

Localități înfrățite Jimbolia

* Kikinda, Serbia
* Pusztamerges, Ungaria

Obiective turistice Jimbolia

*Muzeul Ștefan Jäger
*Muzeul Pompierilor "Florian"
*Casa memorială „Dr. Karl Diel“
*Festivalul de Blues, „Jimbo Blues”
*Muzeul Presei „Sever Bocu”

Personalități marcante Jimbolia

*Ștefan Jäger (1877 - 1962), pictor
*Karl Diel (1855 - 1930), chirurg
*Ionathan X. Uranus, scriitor, preot

• Buziaș
• Ciacova
• Deta
• Făget
• Gătaia
• Jimbolia
• Lugoj
• Recaș
• Sânnicolau Mare
• Timișoara