Jibou (limba maghiară: "Zsibó") este un oraş în judeţul Sălaj, Transilvania, România, de care aparţin satele Cuceu, Husia, Rona şi Var. Împreună cu ele, are o populaţie de 12.500 locuitori.

În Jibou există una dintre cele mai interesante Grădini Botanice din România, situată pe fostul domeniu al nobililor maghiari Wesselényi. De asemenea, în partea dinspre Zalău, există din vechime Băile Jibou, care folosesc efectele curative ale unui izvor de apă minerală sărată, cu proprietăţi asemănătoare celor din Băile Herculane.

Municipalitatea a organizat un „Parc Industrial”, care urmează să polarizeze forţa de muncă de pe Valea Someşului.

Poziţie geografică Jibou

Se află la 20 km est de Zalău, reşedinţa judeţului Sălaj. Este al treilea oraş ca mărime din Sălaj, după Zalău şi Şimleu Silvaniei. Constituie un nod feroviar important, punctul de întâlnire a căilor ferate ce vin dinspre Dej, Baia Mare şi Zalău (de unde se poate merge mai departe la Sărmăşag şi Carei).

Prin apropierea acestuia trece râul Someş, marele râu din nord-vestul României, care aici îşi schimbă direcţia de curgere de la N-S la S-N, datorită dealului piramidal numit "Piscuiul Ronei" / "Ţugluiul Turbuţâi" / "Dealul lui Racoţi" (ungureşte: "Rákóczi-hegy"), masiv prezent pe lista naţională a rezervaţiilor naturale, datorită bogăţiei de fosile provenite în special din sedimente marine terţiare. De altfel, aici au fost descoperite şi rămăşite mai vechi: coaste şi dinţi de dinosauri de la sfârşitul Cretacicului.

Demografie Jibou

Istorie Jibou

Târguşorul ("oppidum") Sibó ("Chybur" 1205–1235, "Zsibotheleke" 1387, "Sÿbo" 1423, "Zybo" 1460, "Sybo" 1475, "Sibo" 1545, "Szÿbo" 1564, "Sibo oppidum", "Zsibo" 1582) a constituit un punct de popas important pe drumul sării de la Dej, care era adusă fie cu căruţele, fie cu plutele pe firul Someşului. El a fost jefuit şi ars de oştile turce în 1660, când din turnul bisericii reformate s-a aruncat o mamă cu pruncul la piept. În 11 noiembrie 1705, oştile transilvane conduse de principele Francisc Rákóczi II au fost surprinse de trupele austriece conduse de generalul Ludwig von Herbeville şi au fost risipite, eveniment care a devenit subiectul altor legende locale. La castel, în 25 august 1849, a capitulat ultima armată revoluţionară paşoptistă din Europa, formată din circa 8.000 de soldaţi comandaţi de generalul Kazinczy. Familia nobiliară Wesselényi a avut mai mulţi reprezentanţi de seamă, cu vederi progresiste, dintre care cel mai cunoscut este baronul Wesselényi Miklós fiul, liberal căruia i s-au dedicat mai multe statui, dintre care cele mai cunoscute sunt cele din centrul Zalăului (Fadrusz János, 1902) şi din Jibou (Sepsi József, 2004).

După construirea căii ferate şi darea în funcţiune a gării (1890), în oraş s-a stabilit o importantă comunitate evreiască, care a fost deportată la Auschwitz în toamna anului 1944. Depoul C.F.R. datează din 1937.

După război, Jiboul a funcţionat ca centru de raion până în 1960 şi devenit oraş în 1968. Localitatea a fost inundată de revărsarea râului Someş în 1970, inundaţie provocată de rupere unui dig în amonte.

După 1945, în clădirea Judecătoriei a fost mutat Spitalul Orăşenesc.

În anul 2005, localnicii au aniversat 800 ani de la prima atestare documentară şi în 2008 se pregătesc pentru sărbătorirea a 40 de ani de la declararea localităţii ca oraş.

Clădiri istorice Jibou

* "Castelul Béldy".
* "Castelul Wesselényi", din prima jumătate a secolului XVIII, tipic pentru barocul din Transilvania. Două nivele, plan rectangular alungit, cu centrul şi extremităţile mai proeminente. Două pavilioane, dispuse lateral simetric, delimitează colţurile unei curţi de recepţie în direcţia grădinii.

Învăţământ Jibou

Registrele şcolii confesionale calvine (reformată) sunt conduse cu începere din 1746, dar instituţia este mult mai veche. Învăţământul de stat datează din 1895. Conform monografistului Petri Mór, aici a funcţionat, către sfârşitul secolului XIX, prima grădiniţă de copii din Ardeal, cu Teleki Júlia ca educatoare.

Din oraşul Jibou s-au afirmat mai multe personalităţi, unele ocupând funcţii înalte, fapt datorat şi instituţiilor de învăţământ locale:
* Liceul Teoretic Ion Agârbiceanu (înfiinţat în 1 septembrie 1957)
* Grupul Şcolar Octavian Goga (până în 23 octombrie 2001, şcoală generală)
* Şcoala Gimnazială Lucian Blaga (din 1971)

Cultură Jibou

Folcloristul prof. univ. Ioan Taloş a semnalat în zonă existenţa a două colinde specifice: "corânda cu zidari" (o versiune inedită a legendei "Monastirii Argeşului") şi "corânda cu fata de maior" (o variantă disputată a "Mioriţei").

Filiala ASTRA din Jibou a fost condusă de Pr. Laurenţiu Bran, primul român care a tradus poeziile lui Mihai Eminescu în maghiară. Traducerile au apărut cu începere din 1889, la Şimleu Silvaniei, încă în timpul vieţii Poetului.

Casa de cultură s-a mutat într-o clădire nouă în 1967. Aici a lucrat multă vreme ca director prof. Andrei Mureşan, autorul primei monografii turistice; în prezent, funcţia este deţinută de profesorul de istorie Mihai Petriş. Alte monografii au fost întocmite de profesorii Eva Ianchiş, Gheorghe Coste, Iosif Daróczi, Ion Ivănescu şi Viorel Tăutan.

Biblioteca orăşenească a fost înfiinţată în 1950 şi de atunci a fost mutată de mai multe ori, în diferite locaţii. În prezent, colecţia ei cuprinde circa 48.000 de volume şi publicaţii.

În 2006, poetul optzecist Viorel Mureşan a obţinut titlul cel mai mare "haijin" (autor ce scrie "haiku", specie japoneză de poezie cu structură fixă) din ţară.

Sport Jibou

În oraş există un stadion şi două săli de sport. Aici joacă mai multe echipe de fotbal, juniori şi seniori, dar faima a fost adusă de echipa de handbal băieţi, care a dat ţării pe olimpicul Ştefan Birtalan şi pe antrenorul Gheorghe Tadici.

Economie Jibou

* S.C. Sonic-Silva S.R.L. (specializată pe exploatarea masei lemnoase).
* Calion PROD S.R.L. (fabrică de prelucrare a laptelui).
* Parcul Industrial.
* S.C. TRIADA Comserv S.R.L. (materiale de constructii, instalatii termice şi sanitare).