Fălticeni este un municipiu în judeţul Suceava situat la 25 km de oraşul Suceava.

Localizare Fălticeni

Fălticeniul se află în partea de sud-est a judeţului Suceava, pe şoseaua Europeană E85; la 80 km de Roman şi 25 km de Suceava. La Fălticeni se mai poate ajunge pe linia ferată secundară Dolhasca-Fălticeni, de 24 km lungime. Lucrările la această linie au început la 25 aprilie 1885 şi s-au terminat la 28 mai 1887.

Împrejurimi Fălticeni

Din Fălticeni se văd culmile Munţilor Stânişoarei (altitudinea maximă 1531m în vârful Bivolul); în faţă este un orizont de înălţimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624m), Dealul Înalt (503m), Culmea Pleşului (915m); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei.

Clima Fălticeni

Clima oraşului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiş. Temperatura medie atinge 7-8°C, cantitate medie anuală a precipitaţiilor 621 mm. Cea mai ridicată temperatură înregistrată la Fălticeni a fost de +37°C (la 16 august 1905)(+40*C 18 iulie 2007), iar cea mai scăzută −30°C (la 2 ianuarie 1909 şi 24 ianuarie 1950). Temperaturile medii anuale de primăvară sunt destul de scăzute (+1,5°C în martie, +8,1°C în aprilie) ceea ce are drept urmare înflorirea târzie a pomilor şi prin aceasta evitarea îngheţurilor şi brumelor.

Istorie Fălticeni

Despre oraşul Fălticeni se spune în "Marele Dicţionar Geografic al României" că este întemeiat de Ioniţă Başotă în anul 1780, prin hrisovul domnitorului Constantin Moruzi, din 8 august, şi că îndată după întemeiere, târgul Şoldăneşti, adică Fălticenii de astăzi, s-a populat cu locuitori din satul Baia; refugiaţi aici în urma unei mari inundaţii a râului Moldova (nu există însă nici o atestare documentară în acest sens).

Din anumite cercetări se spune că oraşul a existat înainte de data hrisovului domnesc din 8 august 1780. Satul "Folticeni" este menţionat în documente din 1490 şi 1550, când voievodul Alexandru Lăpuşneanu scrie că satul şi terenul aferent aparţin mănăstirii Moldoviţa.

Fălticenii sunt o transformare în oraş a unor sate existente încă de pe la 1400 şi mai devreme. Numele s-a schimbat din Şoldăneşti în Fălticeni în anul 1836 după numele satului şi moşiei Fălticenii Vechi.

În perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Baia.

Demografie Fălticeni

Cultură Fălticeni

Fălticeni este un punct de reper pentru cultura si ştiinţa naţională. Un mare număr de persoane marcante s-au format şi au creat în Fălticeni. După Bucureşti şi Iaşi, Fălticeniul este al treilea oraş din ţară ca număr de scriitori autohtoni. Raportat, însă, la numărul de locuitori, Fălticeniul se situează pe primul loc în România. Fălticeni a dat României zeci de oameni ai literelor de talie naţională şi recunoaştere mondială. Oraşul a format 16 academicieni, 12 generali, 60 de doctori în cultură şi ştiinţă.

Personalităţi Fălticeni

Târgul Fălticeni se afirmă în cultura naţională începând de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Din bogatul lexicon al personalităţilor fălticenene fac parte scriitorii Matei Milo, Enache Gane, Costache Gane, Maria Cantacuzino, Nicolae Istrati, Nicu Gane, Ion Creangă, Nicolae Beldiceanu, Mihail Sadoveanu, Ion Dragoslav, Anton Holban, Horia Lovinescu, Vasile Lovinescu, Nicolae Labiş, Vasile Savel, Nicolae Jianu, Mihail Şerban şi Grigore Ilisei, istoricii, criticii literari şi filologii Eugen Lovinescu, Alexandru Lambrior, Teodor V. Stefanelli, Virgil Tempeanu, Gheorghe Cardaş, Mihai Gafiţa, A.G. Stino, Constantin Ciopraga, Cornel Dimitriu, Ştefan S. Gorovei; oamenii de teatru şi muzicienii Jules Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Paul Călinescu, George Adamachi, Alexandru Alger, artiştii plastici Ion Irimescu, Ştefan Şoldanescu, Dimitrie Hârlescu, Aurel Băeşu, Maria Mihăescu, Mihai Camaruţ, Vasile Vasiliu-Falti, Teodor Tatos, folcloriştii Artur Gorovei şi Mihai Lupescu, oamenii de ştiinţă Dimitrie Leonida, Nicolae Grigoraş, Vasile Ciurea, Mihai Băcescu, Eliot Sorel, Sofia Ionescu-Ogrezeanu şi Florin Constantin Ghiurea etc.