Făgăraș este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 35.759 locuitori.

Înainte de Unirea Transilvaniei cu România, Făgărașul era centrul admninistrativ al comitatului Făgăraș, iar în perioada interbelică orașul a fost reședința județului Făgăraș.

Geografie Făgăraș

Coordonatele geografice: longitudinea estică 24º58’17”, latitudinea nordică 45º50’32”.

Unul dintre orașele importante din centrul României, orașul Făgăraș, se află situat pe traseul șoselei DN1, la 66 km de orașul Brașov și 76 km de orașul Sibiu, pe malul râului Olt.
Din punct de vedere geografic orașul Făgăraș este situat în zona numită Țara Făgărașului, una dintre cele mai vechi și importante zone geografice și etno-culturale din România. Această zonă se mai numește Țara Oltului și se învecinează cu Țara Loviștei, Țara Bârsei și Țara Amlașului (trebuie să considerăm termenul de țară ca venind de la țarină, pământ). În Țara Făgărașului se regăsesc numeroase vestigii istorice, culturale și edificii religioase care atestă vechimea acestor meleaguri, cum ar fi:
*- Biserica Evanghelică, din Cincu (secolul al XII-lea),
*- Mănăstirea Cisterciana, din satul Cârța (1202),
*- Bazilica, din satul Hălmeag (secolul al XIII-lea),
*- Biserica fortificată, din satul Cincșor (secolul al XIV-lea),
*- Casa Memorială "Badea Cârțan", din satul Cârțișoara.

Originea denumirii și istorie Făgăraș

Așezarea este atestată documentar din anul 1291 sub numele "Fogros". Etimologia acestuia poate fi maghiară, de la numele propriu "Fogor", sau peceneagă, de la combinația "Fagar šu", apa frasinului. Istoricul Nicolae Iorga menționează ipoteza că pe când Făgărașul era în formare, acesta s-ar fi aflat în preajma unui bogate păduri de fag, iar localitatea și-ar fi luat numele de la acest copac, devenind în timp "Făgăraș". Această explicație ignoră însă forma inițială "Fogros", care stă la baza numelui german "Fogarasch".

Cetatea a fost construită în anul 1310 de Ladislau Apor, iar în jurul acesteia s-a format treptat localitatea Făgăraș, care a dat și numele Munților Făgărașului.

În timp, orașul a devenit un important centru politic, mai ales datorită găzduirii dietelor, ca reședință princiară, precum și pentru faptul că în secolele XVI-XVII a fost scaun superior de judecată.

Arhitectura istorică a orașului trimite cu gândul la meșteșugarii care s-au așezat în Târgul Făgărașului. Acesta aduna toate satele din zonă pentru vânzarea produselor agricole și ale micilor meșteșugari. Stilul arhitectural este puternic influențat de cel al coloniștilor saxoni, îmbinat începând cu sec. al XVIII-lea cu barocul austriac.

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a decis organizarea în Ardeal a unei conscripțiuni (recensământ), la Făgăraș au fost recenzați doi preoți: Toma (ortodox) și Petru (greco-catolic). Funcționa o biserică românească (greco-catolică) (Sf. Nicolae), iar populația românească a localității era formată din 183 de familii, adică un număr de circa 915 persoane.

Demografie Făgăraș

Conform datelor recensământului din 1930 populația orașului era de 11.841 locuitori, dintre care 7.094 români (54,2%), 4.246 maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a.

Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 lutherani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a.

Unități de învățământ Făgăraș

**Colegiul Național "Doamna Stanca", instituție ce oferă predare atât în limba germană cât și în cea română. Este singurul colegiu din județul Brașov care oferă bursă guvernamentală elevilor, dându-le șansa de a studia în străinătate.
**Colegiul Tehnic "Aurel Vijoli";
**Colegiul Național "Radu Negru" - (școală-pilot a învățământului făgărășan);
**Liceul Agro-industrial "Dr. Ioan Șenchea";
**7 școli generale;
**Grădinițe.

Obiective turistice Făgăraș

*"Cetatea Făgăraș". Construcția a început la sfârșitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăți de pământ din secolul al XII-lea. A fost transformată în castel fortificat în secolul al XVI-lea, devenind reședință princiară din secolul al XVII-lea. În prezent, Cetatea Făgărașului adăpostește Muzeul "Țării Făgărașului", Biblioteca Municipală Făgăraș, precum și un restaurant-cramă.

*Casa în care a locuit episcopul român unit Inocențiu Micu-Klein între anii 1729 și 1737.
*"Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul a fost ridicat în anul 1931 din inițiativa și prin contribuția “Societății de ajutor și cultură” din Galați-Făgăraș. Autorul este sculptorul Dănilă Scheneider. Obeliscul se află amplasat pe strada Gheorghe Doja nr.70 și cinstește memoria ostașilor români căzuți în Primul Război Mondia. Obeliscul este susținut de un soclu în trepte și este realizat din gresie. La bază se află un vultur din bronz, cu aripile desfășurate, cu o cruce în cioc, așezat pe o cască militară. În partea superioară este fixată o cruce într-o coroană din lauri. În plan frontal, pe o placă, este o inscripție comemorativă.
*Municipiul Făgăraș poate fi un excelent punct de plecare pentru turistul care dorește să facă ascensiuni, de diferite grade de dificultate, în Munții Făgăraș.
*Complexul Turistic Sâmbăta de Sus (la 690 m altitudine), unde există o mulțime de locuri de cazare la hoteluri, vile și cabane, și unde se pot vizita obiective istorice și de artă religioasă: "Mănăstirea "Constantin Brâncoveanu", Academia Ecumenică de la Sâmbăta"... De aici, vara sau iarna, călătorul poate porni, pe Valea Sâmbetei, pe un traseu destul de ușor, care duce, în 2 - 3 ore, la cabana cu același nume, aflată în Munții Făgăraș, la altitudinea de 1401 metri. Cabana Valea Sâmbetei are circa 50 de locuri de cazare, la prici. De la cabana Valea Sâmbetei, turistul poate face o ascensiune până la Fereastra Mare a Sâmbetei (2180 metri altitudine), iar de acolo poate porni, dacă este antrenat și bine echipat, spre Vârfurile Viștea Mare (2527 m), Moldoveanu (2544 m), ș.a.m.d.; ; .

Personalități Făgăraș

*Negru Vodă - Radu Negru, voievod legendar al Țării Românești (cca 1290 - 1300);
*Vladislav Vlaicu, « Vajvoda Transalpinus et banus Zeverino necnon dux de Fogaras », voievod al Țării Românești, (1364 - 1377);
*Mircea cel Bătrân, voievod al Țării Românești, (1386 - 1394 și 1397 - 1418). « Eu cel întru Hristos Dumnezeu bine credinciosul și bine cinstitorul și de Hristos iubitorul și singur stăpânitorul Io Mircea, mare voievod și domn, cu mila lui Dumnezeu și cu darul lui Dumnezeu stăpânind și domnind toată țara Ungrovlahiei și părțile de peste munți, încă și spre părțile tătărești, și Amlașului și Făgărașului herțeg și Banatului de Severin domn și de amândouă părțile de peste toată Dunărea și până la Marea cea Mare și cetății Dârstorului stăpânitor ».
*Ștefan Mailat, voievod și principe al Transilvaniei (1534 - 1540). « Stephanus Maylad liber dominus terre Fogaras Wayvoda Transylvaniae et Siculorum Comes »;
*Mihai Viteazul (1593 - 1601) voievod unificator al Țării Românești, al Transilvaniei și al Moldovei (în anul 1600);
*Doamna Stanca (Soția lui Mihai Viteazul);
*Gabriel Bethlen (1580 - 1629), principe al Transilvaniei între anii (1613 – 1629);
*Ioan Inocențiu Micu Klein, (născut la Sadu, în 1692 - decedat la Roma, în 1768), episcop român unit (greco-catolic) de Alba Iulia și Făgăraș (1728 - 1751), a avut reședința episcopală la Făgăraș, între anii 1732 - 1737;
*Ioan Pușcariu, căpitan de Făgăraș;
*Ion Codru-Drăgușanu (1818 - 1884), călător, memorialist, vice-căpitan al Comitatului Făgăraș;
*Nicolae Densușianu (1846 – 1911), istoric, membru corespondent al Academiei Române;
*Aron Densușianu (1837 – 1900), poet și critic literar, membru corespondent al Academiei Române;
*Ovid Densusianu, fiul lui Aron Densușianu, filolog, lingvist, folclorist, istoric literar și poet, academician, profesor la Universitatea din București, s-a născut la Făgăraș, în 1873, și a murit la București, în 1938.
*Ioan Șenchea, conducător al românilor din Făgăraș (Partidul Național Român din Transilvania), (1900 – 1916) ;
*Virgil Fulicea (1906 – 1979), sculptor;
*Ștefan Câlția, pictor, (născut la 15 mai 1942, la Brașov);
*Ion Gavrilă Ogoranu (1923 - 2006) luptător anti-comunist, în grupul din Munții Făgăraș, fost elev al actualului Colegiu Național "Radu Negru";
*Octavian Paler (1926 - 2007), publicist, fost elev actualului Colegiu Național "Radu Negru", promoția 1945;
*Laurențiu (Liviu) Streza, născut în 1947, arhiepiscop și mitropolit ortodox al Ardealului, fost elev al actualului Colegiu Național "Radu Negru", promoția 1965.
*Radu Anton Roman (născut la 19 august 1948, Făgăraș - † la 29 august 2005, București), jurnalist, scriitor și realizator TV.

• Brașov
• Codlea
• Făgăraș
• Ghimbav
• Predeal
• Râșnov
• Rupea
• Săcele
• Victoria
• Zărnești