Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Deva

Județ: Hunedoara Site-uri utile:
Primaria Deva
Regiunea geografică: Transilvania
Populație: 61 123 loc (locul 35)
Recensământ: 2008
Suprafață: 34 km2 (locul 186)
Densitate: 151 loc/km2 (locul 101)
Altitudine: 187 m. (locul 66)
Atestare documentară: 1269 (locul 41)
Latitudine: 45 grade 52' 41"
Longitudine: 22 grade 54' 52"
Localități: Archia, Bârcea Mică, Cristur, Sântuhalm
Primar: Mircia Munteanu, PNL
 
Deva este un municipiu, reședință a județului Hunedoara, România. Are o populație de 68.830 de locuitori.

Geografie Deva


Deva se situează în partea centrală a județului Hundedoara, la 45° 52' latitudine nordică și 22° 54' longitudine estică, la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.

Orașul se învecinează cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Dinspre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat.

Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale munților Poiana Ruscăi (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc ferindu-l de excese climatice.

Toponimie Deva


Numele "Deva" este considerat a se trage de la anticul cuvânt dac "dava", care însemna "cetate". Alte teorii susțin că numele s-ar trage de la o legiune romană (Legio II Augusta) care s-a transferat la Deva de la "Castrum Ceva", acum Chester în Marea Britanie. Prima atestare documentară a existenței localității Deva, datează din anul 1269. Pe hărțile medievale ea apare fie sub numele de "Deva" sau "Dewan".

Argumentele de ordin lingvistic arată că toponimul „Deva” provine din cuvântul slav "deva", care înseamnă "fecioară".

Istorie Deva


Până în 1920 a fost reședința comitatului Hunedoara, apoi a județului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicția Curții de Apel Cluj, până la desființarea curților de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicția Curții de Apel Alba Iulia.

Între 1952-1968 a fost reședința Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste.

Demografie Deva


Populația Devei Deva


Populația municipiului număra la recensământul din 2002, 69.257 locuitori (89,2% români, 8,6% maghiari, 1,2% romi.

Comunitatea maghiară Deva


În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populației orașului. În Deva funcționează Grupul Școlar Teglas Gabor și Liceul Catolic, instituții cu limba de predare maghiară. În oraș funcționează editura Corvin.

Demografie Deva


"Comunitatea" francofonă Deva


În decembrie 1992, la Deva, a luat naștere Asociația Franța-Deva (FRADEV).

Administrație și politică Deva


Primărie Deva


Alegerile locale din 1 iunie 2008 pentru primăria Deva au fost câștigate din primul tur de scrutin de Mircia Muntean, PNL, care astfel a obținut al patrulea mandat consecutiv.

Consiliul local Deva


Rezultatul alegerilor locale din 1 iunie 2008 pentru consiliul local a fost următorul:

Obiective turistice Deva


Ruinele Cetatii Deva, de pe Dealul Cetății, au fost și rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare al Cetății, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare și a o face accesibila tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun si amenajarea unei terase in incinta fortificatiei (idee abandonată ulterior la insistențele reprezentanților Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetății, ni se dezvăluie panorama orașului și a împrejurimilor. Se vorbește despre existența unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara. Câțiva kilometri mai departe, pentru week-end sau cantonamente sportive: Cabana Căprioara reprezintă o altă atracție, foarte accesibila cu mașina sau pe jos, fiind amplasată la capătul străzii Aurel Vlaicu (una dintre ieșirile din orașul nostru).

La poalele dealului se întinde „Parcul Cetății”. La intrarea dinspre sud a parcului se află casa lui Dr. Petru Groza („casa fără acoperiș” cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii chioșcul orchestrei, însă a rămas muzical doar cu numele. Tot așa cum e prezentă la câțiva pași statuia tăcută a lui Mihai Eminescu, pentru turiștii sau devenii romantici. Bineînțeles ca există și o stradă care poartă numele poetului.

În nord-vestul parcului, la marginea dinspre Dealul Cetății, se află castelul Magna Curia (Curtea Mare), castelul familiei Bethlen — construit în secolul XVI. Inițial castelul a fost conceput în stilul Renașterii, dar restaurările ulterioare (cele ordonate de Gabriel Bethlen în anul 1621 precum și cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat și elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna Curia adăpostește Muzeul Județean Hunedoara (Muzeul Civilizației Dacice și Romane și secția de Științe Naturale).

La marginea de est a parcului este Liceul Sportiv Deva, renumit pentru generațiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu și Mariana Buruiană), ș.a. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureșul Deva”.

O altă statuie și mai veche a lui Decebal, supraveghează ieșirea din parc spre Centrul Vechi. De-a lungul străzii pietonale a orașului și pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Județean, Colegiul Național Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revistă al Devei, fostul sediu al Băncii Naționale, Primăria, Biserica Reformată, restaurantul Bachus (fosta cazarmă militară), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” și Școala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi. În Centrul Vechi, turistul se va fotografia chiar cu statuia lui Traian, aflat la loc de onoare in țara dacilor.

Bisericile Ortodoxe și cea Catolică, îndrumă localnici și turiști, la reculegere, la cunoașterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene murale, sau statuile catolice), la recunoașterea armoniei cu orașul. Într-un cartier limitrof parcului, vizita orașului poate fi completată cu Mănăstirea Catolică.

Periplul statuilor se continuă cu alt Decebal mai impunător, Decebal călare, cu stindardul in formă de cap de lup înspăimântător exact așa cum este în pozele din cartea de istorie. Acolo în Piața Victoriei. Acolo în fața Casei de Cultura "Drăgan Muntean". Un alt obiectiv turistic ar fi Cimitirul Eroilor Sovietici. E simplu de găsit, pe strada Călugareni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură! Cultură fără expoziții de artă nu se face: turistul poate face o escală in mica Galerie de Artă de pe bulevardul Decebal, galerie deschisă în fiecare zi a săptămânii.

În urmă cu mulți ani, exista și în Deva, una din casele lui Nicolae Ceaușescu, ea nu a fost demolată și poate fi vazută din stradă, pentru cei care sunt curioși să știe care era hotelul personal al acestuia: pe strada Lucian Blaga.

Foarte recent a fost contruit un sens giratoriu care concurează cu cel din orașul Alba-Iulia. Această lucrare este vizavi de Piața Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrățirii Devei cu orașul Arras din Franța. Piața Arras este înfrumusețată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.

Învățământul superior în orașul Deva Deva


a. Societatea ATENEUL ROMÂN - Universitatea Ecologică "TRAIAN" - Deva.

b. Universitatea "SPIRU HARET" - Deva.

c. Universitatea de Vest Timisoara: Colegiul Institutori - Deva.

d. Universitatea de Vest "VASILE GOLDIȘ" - Deva.

e. Universitatea Remin Deva Club Sportiv.

Infrastructură Deva


Proiectul de construcție a autostrăzii A1 pe porțiunea Orăștie–Deva, ce face joncțiunea dintre tronsoanele Sibiu–Deva și Deva–Lugoj, este în faza exproprierilor. Pentru construcția acestei porțiuni finanțarea este făcută de Uniunea Europeană prin fonduri nerambursabile (prin programul ISPA) și de către Ministerului Transporturilor. Termenul de finalizare a execuției proiectului este anul 2010, în caz de eșec Uniunea Europeană își va retrage contribuția.

Personalități Deva


*Francisc David (1510—1579), fondatorul și primul episcop al Bisericii Unitariene — și-a trăit ultimii ani de viață întemnițat și a murit ca martir în închisoarea cetății Deva.
*Francisc Nopcea de la Silvașu-de-Sus (1877–1933), naturalist, geolog și unul din fondatorii paleontologiei — s-a născut la Deva.
*Petru Groza (1884–1958), om politic român — avea reședința în Deva, în casa de la intrarea în parcul orașului (proiect al arhitectului Horia Creangă).
*Ștefan Péterfi (1906–1978), botanist român, membru titular al Academiei Române — s-a născut la Deva.
*Radu Ciobanu (n. 1935), scriitor timișorean stabilit la Deva.
*Doina Badea (1940–1977), cântăreață de muzică ușoară — a debutat pe scena Teatrului de Estradă din Deva.
*Iulia Cibișescu-Duran (n. 1966), compozitoare de muzică clasică contemporană — s-a născut la Deva.
*Daniela Silivaș (n. 1972), câștigătoare a șase medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1988 și a mai multor titluri la campionatele mondiale și europene de gimnastică — s-a născut la Deva.

Orașe înfrățite Deva


* Arras (Franța), eveniment comemorat prin "Place Arras" (Piața Arras) din Deva.
* Cherbourg-Octeville (Franța)
* Szigetvár (Ungaria)
* Yancheng (China)
 
 
Stema orașului Deva
Stema orasului Deva
 
Amplasarea orașului Deva în cadrul României
Amplasarea orasului Deva in cadrul Romaniei
 
Harta rutieră a orașului Deva


Hoteluri din Deva

Vedere din satelit a orașului Deva


Cazare in Deva

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Deva