Deva este un municipiu, reşedinţă a judeţului Hunedoara, România. Are o populaţie de 68.830 de locuitori.

Geografie Deva

Deva se situează în partea centrală a judeţului Hundedoara, la 45° 52' latitudine nordică şi 22° 54' longitudine estică, la o altitudine de 187 m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureşului.

Oraşul se învecinează cu munţii Poiana Ruscăi şi munţii Zarandului în vest, cu munţii Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Dinspre sud, când condiţiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munţii Parâng şi masivul Retezat.

Dealurile din apropierea oraşului sunt ultimele ramificaţii nordice ale munţilor Poiana Ruscăi (înalţimea lor maximă este de 697 metri) şi cuprind oraşul ca într-un semicerc ferindu-l de excese climatice.

Toponimie Deva

Numele "Deva" este considerat a se trage de la anticul cuvânt dac "dava", care însemna "cetate". Alte teorii susţin că numele s-ar trage de la o legiune romană (Legio II Augusta) care s-a transferat la Deva de la "Castrum Ceva", acum Chester în Marea Britanie. Prima atestare documentară a existenţei localităţii Deva, datează din anul 1269. Pe hărţile medievale ea apare fie sub numele de "Deva" sau "Dewan".

Argumentele de ordin lingvistic arată că toponimul „Deva” provine din cuvântul slav "deva", care înseamnă "fecioară".

Istorie Deva

Până în 1920 a fost reşedinţa comitatului Hunedoara, apoi a judeţului Hunedoara (interbelic). Tribunalul din Deva s-a aflat sub jurisdicţia Curţii de Apel Cluj, până la desfiinţarea curţilor de apel în anul 1952. Din 1992 se află sub jurisdicţia Curţii de Apel Alba Iulia.

Între 1952-1968 a fost reşedinţa Regiunii Hunedoara, una din cele 18, apoi (din 1960) una din cele 16 regiuni ale României comuniste.

Demografie Deva

Populaţia Devei Deva

Populaţia municipiului număra la recensământul din 2002, 69.257 locuitori (89,2% români, 8,6% maghiari, 1,2% romi.

Comunitatea maghiară Deva

În anul 2002 trăiau în Deva 5.975 maghiari, reprezentând 8,6% din totalul populaţiei oraşului. În Deva funcţionează Grupul Şcolar Teglas Gabor şi Liceul Catolic, instituţii cu limba de predare maghiară. În oraş funcţionează editura Corvin.

Demografie Deva

"Comunitatea" francofonă Deva

În decembrie 1992, la Deva, a luat naştere Asociaţia Franţa-Deva (FRADEV).

Administraţie şi politică Deva

Primărie Deva

Alegerile locale din 1 iunie 2008 pentru primăria Deva au fost câştigate din primul tur de scrutin de Mircia Muntean, PNL, care astfel a obţinut al patrulea mandat consecutiv.

Consiliul local Deva

Rezultatul alegerilor locale din 1 iunie 2008 pentru consiliul local a fost următorul:

Obiective turistice Deva

Ruinele Cetatii Deva, de pe Dealul Cetăţii, au fost şi rămân un obiectiv turistic important. În ultimii ani a fost conceput un program de amenajare al Cetăţii, proiect foarte controversat, pentru a o pune în valoare şi a o face accesibila tuturor vârstelor: instalarea unui telescaun si amenajarea unei terase in incinta fortificatiei (idee abandonată ulterior la insistenţele reprezentanţilor Muzeului Deva). Odată ajuns sus lângă ruinele cetăţii, ni se dezvăluie panorama oraşului şi a împrejurimilor. Se vorbeşte despre existenţa unui tunel subteran care unea Cetatea Devei de Castelul de la Hunedoara. Câţiva kilometri mai departe, pentru week-end sau cantonamente sportive: Cabana Căprioara reprezintă o altă atracţie, foarte accesibila cu maşina sau pe jos, fiind amplasată la capătul străzii Aurel Vlaicu (una dintre ieşirile din oraşul nostru).

La poalele dealului se întinde „Parcul Cetăţii”. La intrarea dinspre sud a parcului se află casa lui Dr. Petru Groza („casa fără acoperiş” cum îi spun locuitorii vârstnici), care se preconizează a fi transformată în muzeu memorial. În centrul parcului rezistă de decenii chioşcul orchestrei, însă a rămas muzical doar cu numele. Tot aşa cum e prezentă la câţiva paşi statuia tăcută a lui Mihai Eminescu, pentru turiştii sau devenii romantici. Bineînţeles ca există şi o stradă care poartă numele poetului.

În nord-vestul parcului, la marginea dinspre Dealul Cetăţii, se află castelul Magna Curia (Curtea Mare), castelul familiei Bethlen — construit în secolul XVI. Iniţial castelul a fost conceput în stilul Renaşterii, dar restaurările ulterioare (cele ordonate de Gabriel Bethlen în anul 1621 precum şi cele din prima jumătate a secolului XVIII) i-au adăugat şi elemente de artă barocă. În prezent complexul arhitectonic Magna Curia adăposteşte Muzeul Judeţean Hunedoara (Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane şi secţia de Ştiinţe Naturale).

La marginea de est a parcului este Liceul Sportiv Deva, renumit pentru generaţiile de gimnaste precum: Nadia Comăneci (sub îndrumarea antrenorului Bela Karolyi), Ecaterina Szabo (antrenori Octavian Belu şi Mariana Buruiană), ş.a. După sala de sport se ascunde „Stadionul Cetate”, unde evoluează echipa de fotbal „Mureşul Deva”.

O altă statuie şi mai veche a lui Decebal, supraveghează ieşirea din parc spre Centrul Vechi. De-a lungul străzii pietonale a oraşului şi pe străzile adiacente, încă mai rezistă clădiri caracteristice ale altor epoci: Palatul Tribunalului, Judecătoria, Parchetul Judeţean, Colegiul Naţional Decebal, renovat în 2004, Teatrul de Revistă al Devei, fostul sediu al Băncii Naţionale, Primăria, Biserica Reformată, restaurantul Bachus (fosta cazarmă militară), Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” şi Şcoala Generală „Regina Maria” — care împreună sunt cunoscute localnicilor drept Centrul Vechi. În Centrul Vechi, turistul se va fotografia chiar cu statuia lui Traian, aflat la loc de onoare in ţara dacilor.

Bisericile Ortodoxe şi cea Catolică, îndrumă localnici şi turişti, la reculegere, la cunoaşterea talentelor care au contribuit la forma lor de astăzi (interioare minunate, icoane, scene murale, sau statuile catolice), la recunoaşterea armoniei cu oraşul. Într-un cartier limitrof parcului, vizita oraşului poate fi completată cu Mănăstirea Catolică.

Periplul statuilor se continuă cu alt Decebal mai impunător, Decebal călare, cu stindardul in formă de cap de lup înspăimântător exact aşa cum este în pozele din cartea de istorie. Acolo în Piaţa Victoriei. Acolo în faţa Casei de Cultura "Drăgan Muntean". Un alt obiectiv turistic ar fi Cimitirul Eroilor Sovietici. E simplu de găsit, pe strada Călugareni, strada care urcă din spatele Casei de Cultură! Cultură fără expoziţii de artă nu se face: turistul poate face o escală in mica Galerie de Artă de pe bulevardul Decebal, galerie deschisă în fiecare zi a săptămânii.

În urmă cu mulţi ani, exista şi în Deva, una din casele lui Nicolae Ceauşescu, ea nu a fost demolată şi poate fi vazută din stradă, pentru cei care sunt curioşi să ştie care era hotelul personal al acestuia: pe strada Lucian Blaga.

Foarte recent a fost contruit un sens giratoriu care concurează cu cel din oraşul Alba-Iulia. Această lucrare este vizavi de Piaţa Arras sau "La Place Arras", simbolul înfrăţirii Devei cu oraşul Arras din Franţa. Piaţa Arras este înfrumuseţată cu un grup statuar al gimnastelor devene, iar acum este pusă în valoare de noul sens giratoriu.

Învăţământul superior în oraşul Deva Deva

a. Societatea ATENEUL ROMÂN - Universitatea Ecologică "TRAIAN" - Deva.

b. Universitatea "SPIRU HARET" - Deva.

c. Universitatea de Vest Timisoara: Colegiul Institutori - Deva.

d. Universitatea de Vest "VASILE GOLDIŞ" - Deva.

e. Universitatea Remin Deva Club Sportiv.

Infrastructură Deva

Proiectul de construcție a autostrăzii A1 pe porțiunea Orăștie–Deva, ce face joncțiunea dintre tronsoanele Sibiu–Deva și Deva–Lugoj, este în faza exproprierilor. Pentru construcția acestei porțiuni finanțarea este făcută de Uniunea Europeană prin fonduri nerambursabile (prin programul ISPA) și de către Ministerului Transporturilor. Termenul de finalizare a execuției proiectului este anul 2010, în caz de eșec Uniunea Europeană își va retrage contribuția.

Personalităţi Deva

*Francisc David (1510—1579), fondatorul și primul episcop al Bisericii Unitariene — și-a trăit ultimii ani de viață întemnițat și a murit ca martir în închisoarea cetății Deva.
*Francisc Nopcea de la Silvașu-de-Sus (1877–1933), naturalist, geolog și unul din fondatorii paleontologiei — s-a născut la Deva.
*Petru Groza (1884–1958), om politic român — avea reședința în Deva, în casa de la intrarea în parcul orașului (proiect al arhitectului Horia Creangă).
*Ștefan Péterfi (1906–1978), botanist român, membru titular al Academiei Române — s-a născut la Deva.
*Radu Ciobanu (n. 1935), scriitor timișorean stabilit la Deva.
*Doina Badea (1940–1977), cântăreaţă de muzică uşoară — a debutat pe scena Teatrului de Estradă din Deva.
*Iulia Cibișescu-Duran (n. 1966), compozitoare de muzică clasică contemporană — s-a născut la Deva.
*Daniela Silivaș (n. 1972), câștigătoare a șase medalii la Jocurile Olimpice de vară din 1988 și a mai multor titluri la campionatele mondiale și europene de gimnastică — s-a născut la Deva.

Oraşe înfrăţite Deva

* Arras (Franţa), eveniment comemorat prin "Place Arras" (Piaţa Arras) din Deva.
* Cherbourg-Octeville (Franţa)
* Szigetvár (Ungaria)
* Yancheng (China)