Brotacelul Plimbaret
Home Regiuni Geografice Județe Orașe Statistici Călătorii Contact
  Tipareste pagina curenta

 

Prezentarea orașului Deta

Județ: Timiș Site-uri utile:
Primaria Deta
Regiunea geografică: Banat
Populație: 6 260 loc (locul 263)
Recensământ: 2002
Suprafață: 34 km2 (locul 189)
Densitate: 189 loc/km2 (locul 87)
Altitudine: 80 m. (locul 29)
Atestare documentară: 1360 (locul 82)
Latitudine: 45 grade 24' 00"
Longitudine: 21 grade 13' 12"
Localități: Opatița
Primar: Petru Roman, PD-L
 
Deta este un oraș în județul Timiș, Banat, România. Este un mic centru administrativ, economic și cultural, de importanță microregională, cu o populație de 6.418 locuitori. Deta polarizează atât din punct de vedere economic cât și socio-cultural viața localităților: Denta, Moravița, Gătaia, Voiteg, Banloc, Jamu Mare, Giera, Giulvăz.

Localizare Deta


Orașul Deta este situat în extremitatea de sud-vest a țării, în Câmpia Bârzavei între Timișoara și frontiera cu Serbia, la o distanță de 43 km sud de Timișoara pe DN59 (respectiv E70) și la 18 km de granița cu Serbia (118 km de Belgrad).

Istorie Deta


Pe teritoriul orașului au fost descoperite vestigii arheologice din epoca bronzului, din perioadele dacică, prefeudală și feudală. În perioada romană aici a existat castrul roman "Potula". Prima atestare documentară a localității Deta are loc în 1360, sub denumirea de "Ded", fiind posesie a nobilului Petrus de Deed, de la care derivă numele actual. În anii 1411 și 1427, localitatea este consemnată cu denumirile "Ded" și respectiv "Dedu Mic". În perioada dominației otomane, decade.

În jurnalele de călătorie din 1660 - 1664, călătorul turc Evliya Çelebi care vizita Banatul, afirmă că Deta era locuită de români.

Din anul 1724, când a inceput colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria și Alsacia/Lorena, localitatea a renăscut, denumirea ei fiind transformată în "Detta". Colonizările au început în 1737 și au durat până pe la 1794, iar pe lângă germani au mai fost colonizate și câteva familii de italieni. În secolul XIX cunoaște o dezvoltare rapidă, în special după 1858 - anul în care a fost dată în folosință calea ferată Timișoara - Jamu Mare, care trecea prin Deta. La 1810, era deja declarată oraș. În 1858 se dă în folosință calea ferată Timișoara - Baziaș, care trecea prin Deta. Deschiderea căii ferate creează condiții favorabile pentru comerțul cu cereale și animale. Pe aceste două componente, localitatea reușește în scurt timp să-și construiască prosperitatea.

În 1867, după încorporarea Banatului la Ungaria, s-a înființat plasa Deta, cu 13 comune, care aprținea de comitatul Timiș. Tot atunci este recunoscută drept important centru economic. Cunoaște o însemnată dezvoltare edilitară, se construiesc școli, instituții, se efectuează lucrări de canalizare, se toarnă trotuare și se introduce telefonul (1899). În secolul XIX se construiește Hotelul Bellavista, loc de întâlnire a târgoveților români și sârbi din zonă. În 1902 se construiește uzina electrică și se introduce iluminatul electric.

În lucrarea "Ghidul Banatului" de Emil Grădinariu, din 1936, Deta era descrisă astfel:
:"Frumos și îngrijit orășel de câmpie, cu străzi bine întreținute, trotuare asfaltate, în centru având o serie de clădiri remarcabile, cum sunt biserica rom. catolică, primăria, hotelul și cafeneaua „Bellavista", etc. Este sediul preturii cu acelaș nume și este un foarte însemnat centru industral. Are 4.070 locuitori, majoritatea germani, apoi români și puțini maghiari și sârbi." A cunoscut din nou o perioadă de criză și a decăzut de la statutul de oraș, intrând în rândul localităților rurale.

După al doilea război mondial, Deta cunoaște o nouă etapă în dezvoltarea sa, de această dată marcată de ideologia și organizarea comunistă. În 1968 primește statul de oraș (pentru a treia oară în istoria sa). Se construiesc noile cartiere de blocuri, se aduc noi instituții publice, etc.

Economie Deta


Industria este cea mai importantă ramură economică. Tradițional, aici s-au dezvoltat fabrici d eprelucrare a lemnului (placaje, furnire) precum și industria exploatării de argilă. După revoluția din 1989, dezvoltării i se pune o puternică frână, pentru ca după anul 2000 Deta să pornească din nou într-un proces de dezvoltare. O serie de investitori străini, unele companii multinaționale, au deschis aici numeroase fabrici care au polarizat activitatea economică și resursele umane din localitate și din zona de influență.

Principalul angajator din oraș este fabrica companiei Eybl AG, cu profil textil, specializată în producția de componente interioare pentru automobile (volane, tapițerii pentru BMW, Mercedes, Volkswagen, Jaguar, Renault). Aceasta are peste 1.900 de angajați, din care 1.100 din Deta, restul fiind captați din localitățile înconjurătoare. Alte companii sunt prezente în domeniile prelucrării lemnului, industria alimentară, textile.

Populația Deta


Populația comitatului Deta Deta


Structura confesională Deta


Sub profil confesional, populația orașului prezintă un caracter bipolar. Astfel, la recensământul din 2002, majoritatea populației (circa două treimi) s-a declarat de religie ortodoxă, procentul fiind de 63% (4.068 locuitori). Al doilea grup major este cel romano-catolic, care reprezintă circa 1 treime, cu 2.025 de adepți (31,55%). Alte culte sunt prezente, însă au o pondere mult mică (penticostali 2,55%, baptiști, reformați și alte culte sub 1% fiecare).

Politică și administrație Deta


Consiliul Local al orașului Deta este constituit din 15 consilieri, împărțiți astfel:

Localități înfrățite Deta


* Bordány, Ungaria
* Čoka, Serbia
* Gaglianico, Italia

Personalități Deta


*Ovidiu Ganț (n. 1966), politician
 
 
Stema orașului Deta
Stema orasului Deta
 
Poziția orașului Deta în cadrul județului Timiș
Pozitia orasului Deta in cadrul judetului Timiș
 
Harta rutieră a orașului Deta


Hoteluri din Deta

Vedere din satelit a orașului Deta


Cazare in Deta

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Deta