Comănești este un oraș din județul Bacău, Moldova, România. Are o populație de 23.796 locuitori. Numele orașului este derivat din cuman. (cuman-comănești).

Geografie Comănești

Orașul Comănești face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Având o altitudine între 501 m și 1349 m este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuș. Orașul Comănești are acces pe cale ferată, fiind situat la 75 km de Adjud și 42 km de Ghimeș, dar și pe șosea fiind situat la: 58 km de Bacău (DN 2G), la 22 km de Târgu Ocna (DN 12A), la 75 km de Adjud (DN 11A) și la 82 km de Miercurea Ciuc (DN 12A). Orașul este o așezare intramontană tipică, cu un relief deluros și colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasă cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce-l înconjoară.

Istoric Comănești

Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine de la "cumanii" care au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar prima menționare pe o hartă datează din 1696, pe "harta Samson".

Începând cu sfârșitul secolului XVIII, orașul a fost domeniul familiei de boieri Ghika, care și-au menținut prezența în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghika, parcul din fața muzeului și gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghika.

Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova și Transilvania, a condus la o creștere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munții învecinați (peste 15 gatere înainte de 1900), dar și a minelor Galion, Asău, Lăloaia. A fost declarat oraș în 1952.

În vara anilor 2004, 2005 și 2006, Comăneștiul a fost lovit de inundații ale Trotușului.

Demografie Comănești

La recensământul din 2002, populația orașului a fost de 23.679 locuitori, dintre care:
*Români: 23.166 (97,83%)
*Romi (Țigani): 395 (1.66 %)
*Alții: 0,51%
Sub profil confesional, 91,40% sunt ortodocși (21.644 persoane), 5,78% sunt romano-catolici (1.369 persoane), 1,24% penticostali (294 persoane) și sub 1% alte religii.

Economie Comănești

Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporție mai mică există în zonă și resurse de petrol. În satul component Vermești există o mină în care se exploatează cărbune brun din 1836. Mina, care în 1989 avea 5.000 de angajați, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas șomeri.

Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici.

Un rol important pentru economia orașului îl are și industria alimentară. Importantă pentru economia orașului este și centrala electrică de termoficare, care are o putere de 25MW și a fost construită în 1954.

În anul 2003 Comăneștiul avea o rată a șomajului de 18,1%, mult peste media națională, ceea ce a dus la declararea orașului ca zonă defavorizată.

Turism Comănești

Printre clădirile istorice ale orașului se numără Palatul Ghika (actualmente muzeu al orașului) și Gara din Comănești (construită în 1890), ambele situate în centrul orașului. Biserica Sfântul Spiridon, construită în secolul XIX (1812) este o ctitorie a familiei Ghika.

Politică Comănești

Primarul orașului, Viorel Miron și viceprimarul Nicolae Ciocan, sunt membri PNL. Consiliul local este compus din 19 consilieri.

Personalități locale Comănești

*Ilie Verdeț (1925 - 2001), politician, lider comunist, ministru și prim-ministru al României.

*Ioan Casian de Vicina (n. 1969), episcop ortodox, membru al Sfântului Sinod al BOR

Ioan Lascǎr - (n. 1948), chirurg plastician, profesor universitar.

• Bacău
• Buhuși
• Comănești
• Dărmănești
• Moinești
• Onești
• Slănic-Moldova
• Târgu Ocna