Codlea este un municipiu din judeţul Braşov, Transilvania, România. Are o populaţie de 24.256 locuitori.

Istorie Codlea

Între anii 1211-1225 în Ţara Bârsei se aflau Cavalerii Teutoni. Pentru apărarea ţării, aceştia au ridicat 5 cetăţi, printre care şi Cetatea Neagră ("Schwarzburg)" pe un vârf de deal, de 980m, aflat la poalele Măgurii Codlei. Cetatea se afla la aşa-zisul Drum al Saşilor ("Sachsenweg"), drum care lega Ţara Bârsei de Provincia Sibiului. Cetatea este menţionată prima data în documente în 1265 ca şi "castro Feketewholum". După retragerea teutonilor, cetatea intră sub ocrotirea regelui maghiar.

Probabil că la invazia tătarilor din 1345, Cetatea Neagră a fost distrusă şi nu a mai fost reconstruită.

Se presupune că aşezarea Codlea a fost fondată de colonişti germani în perioada în care Ordinul Teutonilor mai activa învă în Ţara Bârsei. Localitatea a fost concepută ca sat cu o singura stradă, al cărui centru era reprezentat de o piaţă cu o biserică. Într-un document, emis la 19 noiembrie 1377, localitatea este menţionată pentru prima data ca "Cidinis". În 1794 Georg Draudt, numeşte ca prima dată, legată de acest loc, anul 1335, când tătarii au distrus Codlea. Pe hotarul Codlei există nume de câmpuri ca "Toindorf" sau "Arlsdorf", probabil nume ale unor sate, distruse de mongoli la sfârşitul secolului 13 sau începutul secolului 14, ale căror pământuri au revenit în cele din urmă Codlei. Codlea reprezenta în Evul Mediu unul din cele 5 scaune de judecată din Ţara Bârsei, de care ţinea şi Vulcan şi poate localităţile menţionate anterior şi dispărute.

Biserica ortodoxă şi cimitirul românesc, au fost construite pe locul lor de azi în 1783, cu permisiunea împăratului şi cu ajutorul unei donaţii a negustorului braşovean, "Ioan Boghici" precum şi a contribuţiilor comunităţii. Cimitirul ortodox s-a extins de mai multe ori în cursul anilor.

Demografie Codlea

Obiective turistice Codlea

"Biserica Evanghelică-Luterană", monument de factură romanică (sec.XIII), refăcută gotic în sec.XV. Este înconjurată în secolul al XV-lea cu o puternică incintă punctată de turnuri prismatice (unele "in pupitru") şi prevăzută cu zwinger. Clopotniţa, înaltă de 65 m, cu cele 4 clopote se află la sud-est de biserică. În 1794 turnul primeşte un vârf de acoperiş în forma unei cepe, în stil baroc. La 28 septembrie 1892 sunt sfinţite de către preotul, Michael Türk 4 clopote noi ( 2013 kg, 964 kg, 593 kg si 188 kg ). Trei dintre acestea au trebuit predate în 1916 armatei maghiare spre a fi topite. Parohiei rămănându-i numai cel de-al doilea (ca marime) clopot. În 1923 sunt comandate 3 clopote noi fiind sfinţite la 18 martie 1923 de preotul Johannes Reichart. Aceste clopote cântăreau 1879, 580 si ? kg. Între 1972-1982 ample lucrări de restaurare, posibile mai ales datorită intervenţiei voluntare a celor 26 "Zeidner Nachbarschaften". Asa a apărut în 1972 un "Gemeinschaftsraum"(sală de întîlniri), iar în 1975 fundaţia "Eduard Morres" pe partea vestică. Pe rând s-a realizat restaurarea zidurilor, a turnului dogarilor si a turnului ţesătorilor şi în sfârşit între iulie-noiembrie 1982 renovarea cuprinzătoare a clopotniţei.

"Strandul Codlei", este amenajat de "Zeidner Verschönerungsverein" ("asociaţia codleană pentru înfrumuseţare") în ani 1903-1904. Bazinul este alimentat de un izvor al "Goldbach"-ului ("Pârâul de aur"), a cărui apă are o temperatură constanta de 18° C. În 1905 este amenajat hanul din pădure . Între 1932 -1936 sub conducerea lui Thomas Dück şi datorită intervenţiei voluntare a tineretului, a corului barbatesc, a "Nachbarschaften" (vecinătate) şi a colectivelor diferitelor intreprinderi este largit bazinul la 50 m lungime.

Personalităţi Codlea

* Albert Ziegler (1888-1946), pilot german
* Aurel Bordenache (1902-1987), pictor, sculptor, grafician
* Eduard Morres (1884-1980), pictor
* Fritz Klein (1888–1945), ofiţer SS