Călăraşi este reşedinţa şi cel mai mare oraş al judeţului Călăraşi, România, fiind situat pe malul de nord al braţului Borcea. Călăraşiul este cunoscut pentru industria alimentară, industria de PAL melaminat, industria siderurgică, industria de hârtie şi industria de prefabricate. În 2004 avea o populaţie de 73.510 locuitori. Echipa de fotbal a municipiului, Dunărea Călăraşi, activeză în Liga III, în sezonul 1995-1996 evoluând în Divizia B.

Istorie Călăraşi

Aşezarea municipului Călăraşi este menţionat pentru prima dată în anul 1534. Lichireşti (denumirea aşezării la acea vreme) este menţionat în 1630 de Leon Ştefan Tomşa voievod. Începând cu 1699, este stabilit un popas pentru "călăraşii" (de unde provine şi numele localităţii) care făceau legătura dintre Bucureşti şi Istanbul. Înainte de perioada comunistă, Călăraşiul a fost capitala judeţului Ialomiţa (care se întindea pe atunci pe suprafaţa actualelor judeţe Călăraşi şi Ialomiţa); în perioada comunistă, capitala este mutată la Slobozia până în anul 1981, când judeţul Ialomiţa este despărţit în două judeţe (actualele Călăraşi şi Ialomiţa), iar Călăraşiul devine capitala judeţului omonim (prin "Decretul Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981").

În perioada interbelică oraşul dispunea de un aeroport situat pe linia aeriană Bucureşti-Călăraşi-Bazargic-Balcic.

Populaţia Călăraşi

Istoricul populaţiei Călăraşi

*1833: 860 locuitori
*1860: 2000 locuitori
*1880: 3600 locuitori
*1890: 8200 locuitori
*1900: 11000 locuitori
*1914: 13000 locuitori
*1943: 22000 locuitori
*1992: 82500 locuitori
*2002: 71046 locuitori
*2004: 73510 locuitori
*2007: 73823 locuitori
În total, peste 110.000 persoane locuiesc în municipiul Călăraşi şi în comunele apropiate (Modelu, Roseţi, Grădiştea, Cuza-Vodă, Ştefan-Vodă şi Ostrov, judeţul Constanţa).

Structura etnică Călăraşi

În municipiul Călăraşi sunt conform Recensamântului din 2002: 67.140 "români"; 2.418 "rromi"; 367 "turci"; 40 "maghiari"; 16 "germani"; 14 "ruşi"/"lipoveni"; 6 "chinezi"; 4 "bulgari"; 4 "polonezi" si 4 "italieni"; 2 "greci"; 2 "evrei" si 2 "ceangăi" şi câte un tătăr; sârb; slovac şi armean. 10 călărăşeni au declarat altă etnie iar 5 au preferat să nu şi-o declare.

Administratie Călăraşi

Primaria Călăraşi

Între 1996 şi 2000 primarul municipiului Călăraşi a fost Nicolae Dragu, pe atunci din partea PUNR, dupa 2000 din motive personale Dragu nu a mai candidat si primar a devenit prof. Mirel Daniel Tutuianu, din partea PDSR. In 2004 Dragu candidează din nou, acum din partea PNL si castiga al doilea mandat de primar al Calarasului. La alegeriile din 2008 si-au anunţat candidatura: Nicolae Dragu PNL; Constantin Tudor PD-L(fost prefect al judetului Calarasi); Mirel Daniel Tutuianu PNTCD; Tifrea PSD; Buzoianu PNG-CD; Pavaloiu (Independent); Mardare UPSS ; Folea Viorel Partidul Verde; Zvincu Adrian PRM si Dumbrava Virgil-Marian PC(actual vice-primar). In urma primului tur de scrutin primarul Nicolae Dragu a intrat in turul 2 la mare distanta, in fata, cu candidatul PD-L Tudor Constantin

Lista cu primarii municipiului Călăraşi

*1864-?: Ion Vasiliu (primul primar al oraşului Călăraşi)
*perioada interbelică: dr. Pompei Samarian si Eugen Cialic
*1996-2000: Nicolae Dragu PUNR
*2000-2004: prof. Mirel Daniel Ţutuianu PDSR
*2004-2008: Nicolae Dragu PNL
-viceprimari: ing. Virgil-Marian Dumbrava PC şi Picu Şişman PNL
*2008-2012 (reales): Nicolae Dragu PNL
-viceprimari: Picu Şişman PNL şi Razvan Meseşanu PSD

Componenţa Consiliului Local Călăraşi

Consiliul local al municipiului Călăraşi era compus, până la alegerile locale din iunie 2008, din 24 de consilieri, împărţiţi astfel:

Din iunie 2008, consiliul local Călăraşi este format din 21 de consilieri împărţiţi astfel:

Presă Călăraşi

Ziare Călăraşi

În materie de ziare, Călăraşiul are un cotidian, Observator de Călăraşi şi alte câteva săptămânale: Obiectiv, Jurnalul de Călăraşi, Exclusiv, Evenimentul, Arena, Plus, Impact, Pământul(cel mai vechi ziar al orasului ce inca se mai editeaza din 1933, primul redactor fiind Eugen Cîalîc), Gazeta Linia Fierbinte, ABC Civic, Calarasi Blog şi Calarasi 24.

Posturi de Radio Călăraşi

În Călăraşi majoritatea posturilor de radio ce se pot capta din eter sunt în banda FM.

* 89,1 MHz - Radio România Cultural (Releu la Băneasa)
* 90,3 MHz - Radio Shumen (Releu la Silistra, program internaţional în limba bulgară)
* 93,9 MHz - InfoPro
* 95,5 MHz - Radio Minisat
* 98,5 MHz - Kiss FM
* 99,5 MHz - Europa FM
* 100,0 MHz - Radio Bărăgan
* 101,1 MHz - Radio Voces Campi
* 101,8 MHz - Magic FM
* 103,3 MHz - Radio Bulgaria "Horizont" (Releu la Silistra, program internaţional în limba bulgară)
* 105,2 Mhz - Radio 21 (Releu la Băneasa)(Pentru a putea receptiona optim acest post de radio receptorul trebuie să aibă o sensibilitate ridicată!)
* 105,5 MHz - Stil FM
* 105,8 MHz - Radio Melodia Silistra
* 106,6 MHz - Radio România Actualităţi (Releu la Băneasa)

Televiziune = Călăraşi

Economie Călăraşi

Instituţii Bancare Călăraşi

Înainte de anul 2004, în Călăraşi nu funcţionau decât 5 bănci (BCR, BRD, Raiffeisen, Bancpost şi CEC). După anul 2004, mai multe instituţii bancare de prestigiu au început activitatea în oraşul de pe malul braţului Borcea. La sfârşitul verii lui 2007, Banca Transilvania a deschis cea mai nouă agenţie bancară locală. Alpha Bank va deschide în curând o agenţie în locul Pizzeriei Julia.

Agenţiile bancare din municipiul Călăraşi:
*Banca Comercială Carpatica (1 agenţie)
*Banca Comercială Română (3 agenţii)
*Banca Română pentru Dezvoltare (2 agenţii)
*Banca Românească (1 agenţie)
*Banca Transilvania (2 agenţii)
*Bancpost (1 agenţie)
*Casa de Economii şi Consemnaţiuni (2 agenţii)
*Piraeus Bank România (1 agenţie)
*Raiffeisen Bank România (3 agenţii)
*UniCredit Ţiriac Bank (1 agenţie)
*Mkb Romexterra Bank (1 agentie)
*OTB Bank Romania (1 agentie)
*Alpha Bank Romania (1 agentie)
*ING Bank (1 agentie)
:Total: 14 bănci prezente şi 21 agenţii (sucursale).

Atractivitate Călăraşi

Călăraşiul ocupă de-abia locul 43 în Topul primelor 50 de oraşe din România, realizat de revista Capital, aflându-se la egalitate cu Tecuciul, ambele oraşe având 4,10 puncte. Devansează totuşi Vasluiul (locul 49) sau Slobozia (locul 47), dar este depăşit de Turda (locul 8), Giurgiu (locul 25) şi Petroşani (locul 39).

Combinatul Siderurgic Călăraşi

Pe vremea lui Ceauşescu s-a construit la Călăraşi un combinat siderurgic, care, după ce a fost scos din folosinţă în 1998, a intrat în faliment în 2001.

În ziua de azi din combinat a mai rămas doar oţelăria, o firmă privată portugheză, Martifer, care se ocupă cu confecţionarea de structuri metalice, şi fosta divizie de transport a combinatului, care s-a privatizat şi se numeşte Sidertrans.

TENARIS a achiziţionat de la firma italiană BELTRAME o parte din fostul combinat siderugic de la Călăraşi. TENARIS foloseşte oţelăria pentru a obţine materie primă pentru fabrica de ţevi Silcotub Zalău.

Firme Importante din Călăraşi Călăraşi

Astăzi în Călăraşi funcţionează o fabrică de zahăr - Zahăr SA Călăraşi, o fermă avicolă - Avicola Călăraşi, una dintre cele mai importante fabrici de mezeluri din România - Aldis, câteva firme importante in domeniul confecţiilor metalice - Gimart Import-Export, Repsteel şi Zafa, o importantă firmă de transport (fostă parte a combinatului siderurgic) - Sidertrans, o fabrică de hârtie - Comceh, o fabrică de prefabricate (BCA şi alte materiale de construcţii) - Prefab şi o fabrică de confecţii - Catex, o firmă producătoare de mobilă cu acoperire de nivel naţional - Casa Simion.

Investitori externi importanţi din perioada post-decembristă Călăraşi

După falimentul combinatului (Siderca), grupul Tenaris a păstrat oţelăria (Donasid), iar partea de demolare a halelor închise a fost preluată de o firmă din Bucureşti, Lemtrans. În 2004 a fost finalizată construcţia fabricii de PAL Melaminat din Romply, investiţie austriacă în valoare de 18 milioane de euro. În 2005, grupul Saint-Gobain anunţă începerea lucrărilor la o linie de producţie a sticlei la Călăraşi în valoare totală de peste 100 de milioane de euro. Lucrările au fost finalizate în 2006, iar pentru anul 2007 Saint-Gobain intenţionează să construiască o linie de producţie a parbrizelor. În 2007 a fost finalizată o fabrică de oxigen, azot şi argon, aparţinând firmei Siad.

Locuri din Călăraşi Călăraşi

Suburbii Călăraşi

Singura suburbie a municipiului Călăraşi este comuna Modelu, cu o populaţie de aproximativ 9.000 de locuitori. Iniţial, comuna Modelu nu a fost creată ca un oraş satelit, dar datorită densităţii mari de sate de pe malul braţului Borcea, a unirii Călăraşiului cu satul Măgureni (actualmente cartier al municipiului) şi a extinderii comunei Modelu spre est, Modelu a devenit o suburbie a municipiului Călăraşi.

Monumente şi Clădiri Călăraşi

În urma planului de sistematizare comunist, o mare parte (şi cea mai preţioasă) din zestrea edilitară şi din monumente a fost pierdută, dar totuşi o mică parte a supravieţuit.

* Palatul Prefecturii, clădire în stil neo-clasic construită la sfârşitul secolului al XIX-lea.
* Turnul de apă
* Catedrala Sf. Nicolaie, biserică înălţată la mijlocul secolului al XVI-lea, cea mai veche clădire a municipiului, loc unde ţarina Ecaterina cea Mare (1729-1796) a Rusiei, la întoarcerea de pe un front din Războiul Ruso-Turc aflat la Sud de Dunăre s-a rugat pentru binele armatei ruse în această biserică.
* Primăria
* Monumentul Vulturului (de la "5 Călăraşi")
* Monumentul Soldaţilor (considerat km 0 al municipiului)
* Căpitănia Portuară
* Biserica Alexe, construită în secolul al XIX-lea
* Cazarma Pompierilor (actuala arhivă judeţeană)
* Clădirea Gimnaziului Carol I Călăraşi (primul liceu din Călăraşi)

Cartiere Călăraşi

* Orizont, centrul comercial şi financiar al municipiului
* Centrul Vechi, centrul administrativ şi istoric al municipiului
* 5 Călăraşi, cartier denumit după fostul regiment "5 Călăraşi" aflat în acea zonă
* Măgureni, iniţial sat, ulterior anexat Călăraşiului
* Mircea-Vodă, iniţial sat, ulterior anexat Călăraşiului
* 2 Moldoveni
* Cărămidari
* Ceremac
* Farfuria
* Livada
* Oborul

Atracţii turistice Călăraşi

şi Traian)

O serie de turisti predominant din Italia vin la pescuit si vanatoare in Calarasi pentru ca zona inconjuratoare orasului ofera un bogat fond cinegetic si bratele Dunarea Veche si Borcea ofera locuri de pescuit. In perioada urmatoare este posibil ca fostul canal, acum dezafectat, Dunarea-Siderca sa devina loc de agrement predominant loc de pescuit, printr-o decizie a Consiliului Local
* Grădina Zoologică (având cea mai mare suprafaţă din România)
* Muzeul Dunării de Jos
* Ostroavele de pe Dunăre, braţul Borcea şi plajele acestora
* Parcul Municipal (unde se află unica statuie a lui Burebista)
* Păcuiul lui Soare (fosta cetate Vicina)
* Un bogat fond cinegetic (mistreţi, căprioare, fazani, raţe, etc)

Unitati Hoteliere Călăraşi

*Hotel Calarasi(cel mai mare hotel din Calarasi) **
*Hotel Intim ***
*Hotel "La Ferma"(situat in afara orasului)
*Hotel Imperial ***
*Hotel "Pod 4" ***

Retail Călăraşi

Retailul din "Calarasi" este slab dezvoltat, Calarasiul fiind mult sub alte orase cu o populatie apropiata din Romania, la acest segment. In ciuda acestui fapt numeroase persoane din localitatiile limitrofe(incl. cele din jud. Constanta) vin in Calarasi pentru a-si face cumparaturiile. In Calarasi nu exista un mall sau un super-market cu o marime mai mare de 1000 m²(Cel mai mare fiind Minimax-ul). Lantul de hipermarket-uri PIC a declarat ca va deschide in noiembrie un parc de retail cu un hipermarket de 10.000 m², impreuna cu o galerie comerciala si un magazin de bricolaj. Printre candidatii pentru ocuparea unui spatiu in acest parc au fost mentionati: BricoStore si Mr. Bricolage. Cele mai importante magazine din oras sunt:
*Minimax Discount
*Penny Market
*Altex Megastore(electrocasnice si electronice)
*Agneza
*2 magazine Germanos(aparatura)
*1 magazin UltraPro Computers

Geografie Călăraşi

Localizare Călăraşi

Municipiul Calarasi se afla localizat in Lunca Dunarii, la mica distanta de Campia Baraganului, la separarea fluviului Dunarea in bratele Dunarea Veche si Borcea. El se afla la intersectia drumuriilor nationale: DN3; DN 21 si DN 31.

Ape Călăraşi

Vatra municipiului Calarasi se afla pe malul stang al bratului Borcea al fluviului Dunarea, dar teritoriul orasului se extinde pana la fluviul Dunarea, in zona satului Chiciu(parte componenta a municipiului Calarasi), unde Dunarea se desparte in bratele: Borcea si Dunarea Veche.

Oraşe Apropiate Călăraşi

* Silistra (în Bulgaria) 11 km S
* Slobozia 43 km N
* Feteşti 54 km NE
* Olteniţa 76 km VSV
* Bucureşti 120 km VNV
* Constanţa 144 km E

Distanţa în km faţă de câteva oraşe Călăraşi

Oraşe înfrăţite Călăraşi

* Napoli (Italia)
* Rivery (Franţa)
* Royal Palm Beach (Florida, SUA)
* Hengyang (Huan, China)
* Călăraşi, Republica Moldova

Personalităţi Călăraşi

* Nicolae Bănescu (1878 - 1971), istoric, membru titular al Academiei Române.
* Ştefan Bănică (1933 - 1995), actor.
* Mircea Nedelciu (12 noiembrie 1950 - 12 iulie 1999), scriitor
* Ştefan Bǎnulescu, scriitor
* Stere Farmache, presedinte al BVB

Legături interne Călăraşi

* Lista oraşelor din România
* Topul primelor 50 de oraşe din România
* Dunărea Călăraşi
* Judeţul Călăraşi