Municipiul Bacău (în maghiară: Bákó, în germană: Barchau, în poloneză: Baków, în ebraică: בקאו) este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Bacău, România. Este traversat de râul Bistriţa, care asigură, prin centrala hidroelectrică locală, o parte însemnată a consumului de energia electrică locală. Suprafaţa municipiului este de 60km², iar populaţia este de aproximativ 175.921 de locuitori. Oraşul este strabatut de drumurile europene E85 si E57, artere de circulatie europene şi naţionale ce fac legătura cu Bucureşti, cu nordul ţării, precum şi cu Transilvania. Pe cale feroviară legăturile naţionale şi internaţionale se realizează prin reţeaua CFR. Pe cale aeriană, Băcaul dispune de un aeroport internaţional a cărui aerogarǎ destinată transportului de marfă şi persoane, asigură curse regulate către diferite destinaţii naţionale şi europene.

Istorie Bacău

Primele urme de locuire în oraşul Bacău dateazǎ din epoca paleolitică, acestora adaugandu-li-se cele din .

Cea mai veche referinţă istorică cunoscută despre oraş datează din anul 1399, fiind menţionat în Documentul lui Iuga Vodă, prin care se dă carte de judecată între spătarul Răducanu cu răzeşii satului Brătila, din ţinutul Bacăului. Despre etimologia numelui s-au emis mai multe ipoteze, însă

În acest sens, mareşalul Antonescu a ordonat efectuarea lucrărilor pentru românizarea nomenclaturii localităţilor din România, ordin prin care urma să se schimbe denumirea oraşului Bacău, care era considerată ca fiind de sorginte maghiară, cu una românească, Gura Bistriţei.

Menţionarea oraşului pe un act oficial datează încă din 1399. În arhivele Vaticanului, pe hărţile Evului Mediu precum şi în alte documente latine, Bacăul apare sub numele de Bacovia, sau Ad Bacum. Edwige Bestazzi – delegată a Institutului de Cultură Italiană, la începutul secolului XX - mărturiseşte că Bacăul era trecut pe o hartă pictată chiar în Palatul Primăriei Florenţa, sub numele de Bacovia. Acest lucru nu este de mirare, având în vedere că la doar câţiva kilometri de Bacău, la Sărata, romanii extrăgeau sare, iar în alte localităţi din împrejurimi s-au descoperit vestigii daco-romane, sau chiar mai vechi, lucru ce atestă popularea acestei zone de mii de ani. La Sulta (comuna Agăş) avem urmele vechilor aurării dacice, după cum dovedeşte N. Densuşianu în lucrarea sa “Dacia preistorică”, iar teritoriul Bacăului cuprindea localităţi încă de pe timpul pelasgilor ca: Letca şi Leiteni, cuvinte derivate din latonă şi letonă, divinităţi din timpuri preistorice, sau Tamasidava, denumire scito-dacică.

Marele istoric Nicolae Iorga, este de părere că denumirea oraşului Bacău derivă de la slavul Bâc = Zimbru, bour, taur, ceea ce denotă că pe aceste meleaguri au fost întinse păduri în care trăiau turme de zimbri. Muzeul “Moldova” din Bacău deţine o importantă colecţie de documente istorice şi vechi manuscrise, precum şi un cap de zimbru, un exemplar unic în felul său, găsit lângă Bacău, în satul Solonţ. Un Bâc exista în Basarabia, un altul în ţinutul Vasluiului, iar un altul în ţinutul Bîrladului.Pe această temă se mai poate vedea şi etimologia cuvântului Bâc în “Ispisoace şi Zapise” de Gh. Ghibănescu, vol.VI, partea a II-a, pag.177; Documentele moldoveneşti înainte de Ştefan cel Mare, vol.I şi II, publicate de domnul profesor M. Costăchescu la Editura Fundaţiilor Regale, Iaşi; documentele moldoveneşti publicate de N. Iorga.

Oraşul Bacău a fost ocupat o scurtă vreme de oştile maghiare conduse de Matei Corvin în anul 1467.
Localitatea este cunoscuta şi datorita importanţei sale în relaţiile comerciale dintre Moldova, Transilvania si Ţara Românească, fiind un iportant punct de vamă. În secolului al XV-lea în acest oraş s-a stabilit Alexăndrel, fiul lui Ştefan cel Mare, care a dat ordin pentru construirea Curtei Domnesti si Bisericii Precista, celebre monumente istorice.

La sfârşitul secolului al XIV-lea,Bacăul era bine inchegat ca aşezare urbană, una dintre cele mai prospere din întreaga Moldova, având atribuţii militare si comerciale foarte importante .

Geografie Bacău

Localizare Bacău

Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume, se află în Nord-Estul ţării, în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9,6 Km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa.

Geografic, se află la interferenţa meridianuluide 26° 55' longitudine estică cu paralela de 46° 35' latitudine nordică.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuşi şi Săuceşti, în Nord, cu comuna Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura şi Mărgineni. Între eceste limite orşul ocupă o suprafaţă de 4186, 23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181m.

Poziţia şi cadrul natural au favorizat dezvoltarea rapidă a aşezării de pe Bistriţa, încă din Evul Mediu Bacăul devenind un important nod de intersecţie a principalelor artere comerciale din partea central vestică a Moldovei. Drumul Siretului sau Drumul Moldovenesc, care unea oraşele baltice cu zona dunăreano-pontică, se intersecta cu Drumul Păcurii, ce începea la Moineşti, cu Drumul Sării, dinspre Târgu Ocna, cu Drumul Braşovului (drumul de jos), cu Drumurile Transilvaniei ce traversau Carpaţii Orientali prin pasurile Ghimeş, Bicaz, Tulgheş, şi cu drumul plutelor, pe Bistriţa. Toate arterele din NV şi SV se îndreptau spre bazinele Bârladului şi Prutului prin nordul Colinelor Tutovei.

Ape Bacău

Reţeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret şi Bistriţa, şi de afluenţii acestora: Bahna, Izvoarele, Valea Mare Cleja- pentru Siret, respectiv Trebeşul cu afluenţii săi Bârnat şi Negel- pentru Bistriţa. Datorită influenţei antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistriţa au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Şerbăneşti cu rol complex: asigurarea energiei electrice, combaterea inundaţiilor, alimentarea cu apă potabilă şi industrială, practicarea sporturilor nautice.

Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistrţei, şi o îngustare spre sud, "poarta Siretului", suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pitricica-Barboiu.

Climǎ şi precipitaţii Bacău

Climatul municipiului este unul temperat-continental accentuat, cu ierni reci, veri secetoase şi călduroase, rezultatul acţiunii unui complex de factori naturali (circulaţia generală a atmosferei, radiaţia solară, relieful) şi antropici, oraşul însuşi având un rol esenţial în crearea propriei topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcţie, profilul accidentat, spaţiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea artificială, poluarea atmosferei). Acţiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului biogeochimic la nivelul sistemului, consecinţa directă fiind disconfortul urban.

Temperatura medie anuală este de 9°C, oscilând între -4°C, în luna ianuarie, şi 20,6°C, în luna iunie, constatându-se o uşoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită lacurilor de acumulare, încălzirii globale şi poluării atmosferei.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 541 mm/m²/an, existând diferenţe între sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) şi cel rece (24 mm-luna februarie). Aversele sunt frecvente în lunile iulie-august.

Flora şi fauna Bacău

Covorul biogeografic a evoluat sub semnul impactului antropic. Într-o zonă în care pădurile deţineau 70-80% din suprafaţă s-a ajuns ca în prezent coeficientul de împădurire să fie de 25,7%, formaţiunile dominante fiind cele de stepă şi luncile râurilor şi pădurile de foioase din jurul oraşului folosite în scop recreativ.

Clasificare:
*faună acvatică, condiţonată de biotopurile specifice Bistriţei, Siretului şi apelor stătătoare;
*fauna de luncǎ (animale care îşi caută hrana în apă sau la marginea apei);
*fauna de terase şi versanţi, alcătuită din specii de rozătoare mici, animale şi păsări specifice pădurilor de foioase.

Fauna zonei periurbane prezintă o însemnată valoare cinegetică; unele animale sunt vânate pentru blană, altele, pentru carne.

Condiţiile pedogenetice au dus la formarea unor soluri variate, în general brune şi brune argiloiluviale, cu un conţinut de humus de 1-5‰, ce asigură o fertilitate medie bună pentru terenurile agricole. Între solurile intrazonale se remarcă cele hidromorfe, lăcoviştile şi solurie aluviale în diferite stadii de evoluţie.

Oraşe apropiate Bacău

*Bucureşti (300 km S)
*Vaslui (80 km E)
*Iaşi (120 km NE)
*Piatra Neamţ (60 km N)
*Focşani (108 km S)
*Oneşti (53 km SV)
*Roman (40 km N)

Demografie Bacău

Pe parcursul celor 6 secole de existenţă, Bacăul a cunoscut atât perioade de creştere demografică dar şi de regres, consecinţă a condiţiilor economice, socio-culturale şi istorice care au caracterizat fiecare etapă a evoluţiei sale. O importanţă deosebită o are sfârşitul secolului XX-lea, care a adus noi orientări şi tendinţe demografice. În mai puţin de 10 ani numărul locuitorilor oraşului a crescut cu aproximativ 26,000 loc. (de la 138,201 loc., în 1988, la 209,051 loc., în 1997) atât datorită unui bilanţ natural pozitiv, dar mai ales fluxurilor migratorii, prin aceasta demostrându-se puterea de atracţie a oraşului. Climatul economic, viabilitatea industriei, trecerea rapidă la proprietate privată, programele sociale întreprinse dar şi iniţiativele legislative locale au transformat Bacăul într-un oraş atractiv.

Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138 de locuitori. Dintre aceştia 19.421 s-au declarat români, 822 maghiari, 406 germani, 9.424 evrei ş.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocşi, 161 greco-catolici, 1.893 romano-catolici, 144 evanghelici-lutherani, 9.593 mozaici ş.a. Odinioară înfloritoarea comunitate evreiască din oraş s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial.

La ultimul recensământ, din 18 martie 2002, structura etnică a populaţiei municipiului Bacău a fost evidenţiată astfel: 173.041 români, 1.605 ţigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83 germani, 80 ceangăi, 53 italieni ş.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puţin de 50 de pesoane. Distribuţia populaţiei stabile pe confesiuni religioase: 153.849 ortodocşi, 19.094 romano-catolici, restul confesiunilor nedepăşind fiecare 500 de adepţi.

Evoluţia demografică Bacău

În trecut Bacău

Conform recensământului din 1930 populaţia Bacǎului era de 31.138 de locuitori, dintre care:
* 19.421 Români
* 822 Maghiari
* 406 Germani
* 9.424 Evrei s.a.

"Sub aspect confesional" populaţia Bacǎului era alcătuită din:
* 19.091 Ortodocşi
* 1.893 Romano-catolici
* 161 Greco-catolici
* 144 Luterani
* 9.593 Mozaici ş.a.

Astăzi Bacău

Municipiul Bacău are, potrivit recensământului din 2002, o "populaţie" de 175500 locuitori.
Structura etnică a acesteia este următoarea:
* 173.041 Români
* 1.605 Ţigani
* 191 Maghiari
* 83 Germani
* 80 Ceangăi
* 53 Italieni

"Sub aspect confesional" populaţia Bacăului este alcătuită din:
* 153.849 Ortodocşi
* 19.094 Romano-catolici
* restul confesiunilor nu depăşesc 500 de adepţi

Economia Bacău

Judeţul Bacău este unul dintre centrele cele mai industrializate din Moldova, având două mari rafinarii de petrol situate lângă oraşele Oneşti şi Dărmăneşti. După căderea comunismului, activităţile industriale principale cuprind: Industria Petrochimică; Industria Nutriţională; Industria de Lemn şi de Hârtie; Industria Textilă; Industria Mecanică; Industria Aeronautică.

Turism Bacău

Departe de a fi doar centru comercial-industrial aflat în plină ascensiune, Bacăul este şi un oraş al tradiţiilor şi al culturii.Obiectivele turistice includ Casa memorială George Bacovia sau Complexul Muzeal de Stiinte ale Naturii. Observatorul astronomic al Bacăului este unul dintre puţinele din România, iar foarte aproape de centrul oraşului se află statuia lui Ştefan cel Mare.

În oraş se află şi cea mai mare catedrală catolică din Estul Europei, Casa memorială George Bacovia, Casa memorială Ion Borcea şi Casa memorială Nicu Enea.

Obiective turistice Bacău

Muzee Bacău

*Muzeul de Stiinţele Naturii
*Complexul muzeal Iulian Antonescu

Biserici, catedrale şi mănăstiri Bacău

*Catedrala catolicǎ
*De asemenea, în Bacău există Biserica şi ruinele Curţii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă, fiul şi co-regentul lui Ştefan cel Mare. Biserica "Precista", a fost sfinţită la 1 ianuarie 1491, fiind tipică pentru seria ctitoriilor domneşti din acel veac. Biserica a fost renovată de către Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinată ctitoriei sale, Sfinţii Trei Ierarhi, de la Iaşi.
*Biserica Sfantul Ilie (ortodoxă de stil vechi)
*Biserica Sfântu Ioan
*Manastirea Casin
*Manastirea Ciolpani
*Manastirea Rachitoasa
*Manastirea Runc
*Manastirea Tazlau
*Manastirea Bogdana
*Manastirea Cotumba

Teatre Bacău

*Teatrul George Bacovia În Bacău teatrul are vechi tradiţii, primul spectacol teatral a avut loc în 1946, când s-a pus în scenă o piesă de Vasile Alecsandri. La început, neavând un spaţiu propriu, reprezentaţiile se ţineau în nişte barăci de scânduri. Abia în 1948 i s-a repartizat actuala clădire, construită în 192x ca sediu al hotelului Athenee Palace.
*Teatrul de vară

Biblioteci Bacău

*Biblioteca Judeţeană

Alte clădiri, monumente şi locuri Bacău

*Ateneul Mihail Jora
*Casa memorialǎ Nicu Enea
*Casa memorialǎ Ion Borcea
*Casa memorială George Bacovia
*Statuia lui Ştefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale oraşului.
*Statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), e amplasată în centrul oraşului, lângă Biblioteca Judeţeană. Statui ale unor personalităţi celebre ale României se află în Parcul Cancicov.
*Festivalul Obiceiurilor de Iarnă adună artişti populari din regiune în preajma Crăciunului.
*Observatorul astronomic

Parcuri Bacău

*Parcul dendrologic Hemeiuşi, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
*Insula de agrement Este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistriţa, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă şi pentru practicarea sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei.
*Parcul Trandafirilor
*Parcul Cancicov

Transport Bacău

Transporturi interne Bacău

Autobuzele din oraşul Bacău pornesc de la autogara din Bulevardul Unirii, Nr. 39.

Transporturi externe Bacău

Trenuri Bacău

Gara din Bacău (CFR Bacău, str Garii nr.1) este una dintre cele mai ocupate din România. Gara oraşului este un loc de tranzit foarte important pentru trenurile internaţionale din Ucraina, Rusia şi Bulgaria.

Cu maşina Bacău

Bacăul e străbătut de o reţea densă de căi rutiere care îi asigură legătura cu alte localităţi- E85 (44 Km până la Roman, 60 Km până la Adjud); DN15/Calea Moldovei, str. Şefan cel Mare, 9 Mai (58 Km până la Piatra Neamţ); DN2F/Calea Bârladului (83 Km până la Vaslui); DN2G/Calea Moineşti, str. Energiei, Str. G.Bacovia, B-dul Unirii (55 Km până la Moineşti); DN11 / str. Narciselor.

Avioane Bacău

‎
Transportul aerian, în Bacău, funcţionează la 6,5 Km sud de municipiu, un aeroport care are ca obiect asigurarea transportului de pasageri şi de mărfuri, precum şi asigurarea protecţiei navigaţiei aeriene şi zborului tuturor aeronavelor care survoleazǎ spaţiul aerian ce-i revine.

Aeroportul furnizeazǎ legǎturile cu Bucureşti şi Timişoara şi legăturile internaţionale cu 11 oraşe în Italia şi în Germania.

Universităţi Bacău

*Universitatea din Bacău
*Universitatea George Bacovia

Licee Bacău

*Colegiul Naţional "Ferdinand I"
*Colegiul Naţional "Gh. Vrânceanu"
*Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri"
*Colegiul "Henri Coandă"
*Colegiul Tehnic de Comunicaţii "Nicolae Vasilescu Karpen"
*Colegiul Tehnic "Anghel Saligny"
*Colegul National Pedagogic "Ştefan cel Mare"
*Colegiul Economic "Ion Ghica"
*Liceul de Arta “George Apostu”
*Colegiul "Mihai Eminescu"
*Liceul Sportiv
*Grupul Scolar "Letea"
*Grupul Scolar"Mangeron"
*Grupul Scolar"Grigore Antipa"
*Liceul Teologic"Sfantul Iosif"
*Licee particulare: Grupul Scolar"Grigore Tabacaru", Grupul Scolar"Grigore Moisil"

Mall-uri Bacău

*Arena Mall

Arena Mall este primul Mall din Bacău şi cel mai mare Mall din Moldova.
În complexul comercial Arena Mall ca o noutate pentru mall-urile din România, vom găsi o catedrală ortodoxă, amenajată la parterul acestuia.

Hoteluri Bacău

*Hotel Decebal ***
*Hotel Moldova ***
*Hotel Măgura Verde ***
*Hotel Dumbrava **

Politică Bacău

Primarul municipiului, Romeo Stavarache este membru PNL.
Consiliul local este compus din 23 de consilieri, împărţiţi astfel:
Partid Consilieri
Partidul Naţional Liberal 12
Partidul Democrat-Liberal 5
Partidul Social Democrat 6

Conducerea Municipiului Bacău Bacău

*Primar: Romeo Stavarache
*Viceprimari: Constantin Drăgănuţă, Dragoş Luchian
*Secretar: Nicolae Ovidiu Popovici
*Administratorul public al primăriei: Costantin Geoseanu

Istituţii publice Bacău

Primarii Bacaului Bacău

* 1864-1865: Gheorghe Negel
* 1865-1867: CostantinMurgulet
* 1868: Ioan Stanciu
* 1869: Constantin Prodan
* 1870: Constantin Platon
* 1870: Nicolae Mortun
* 1870-1874: Gheorghe Hoiciug
* 1871: Iacovschi Constantin
* 1874-876: Gheorghe Struza
* 1876-1883: Gheorghe Hoicing
* 1883-1884: Gheorghe Manoliu
* 1884-1885: Constantin Prodan
* 1885: Ilie Racovita
* 1886-1887: Leon Sachelarie
* 1888: Constantin Tulbure
* 1889-1890: Costache Radu
* 1890-1891: Leon Seachelare
* 1891: Gheorghe Levezeanu
* 1891-1893: Gheorghe Struza
* 1893-1894: Gheorghe Constantin Raileanu
* 1894-1895: Costache Radu
* 1896-1897: Leon Sachelarie
* 1897-1899: Constantin Vlaicu
* 1900: Gheorghe Constantin Raileanu
* 1901-1907: Leon Sachelarie
* 1905: Krupenschi
* 1905-1906: Constantin Vlaicu
* 1907: Emanoil Neagu
* 1911-1912: Vasile Pavli
* 1912: Gheorghe Polter
* 1913: Ercol Rosetti
* 1914-1917: Lascar Veniamin
* 1917-1918: Vasile Pavli
* 1919-1920: Leonida Dumitrescu
* 1920: George Berea
* 1920: Ioan Dumitrescu Buhoci
* 1920-1922: Ioan Grigoriu
* 1922-1926: Leon Sachelarie
* 1926-1928: Ioan Grigoriu
* 1929: Alexandru Nemteanu
* 1930: Panait Toplceanu
* 1930-1931: Dimitrie Buca
* 1931-1932: Alexandru Nemteanu
* 1934: Ion Nicolau
* 1934: Constantin Zlotescu
* 1938: Radu Manea
* 1938: Constantin Belu
* 1939-1940: Leonida Dumitrescu
* 1941: Gheorghe Fecioru
* 1941-1944: Toma Mihailescu
* 1944-1945: Gheorghe Botezatu
* 1945-1946: Sandulache Sandu
* 1947-1948: Gheorghe Nita
* 1948-1949: Vataru
* 1949-1950: Ioan Bucur
* 1950-1952: Petre Petreanu
* 1952-1956: Constantin Livint
* 1959-1961: Alecsandru Costescu
* 1961-1964: Pavel Bursuc
* 1964-1968: Stefan Fotescu
* 1968-1969: Emil Donici
* 1969-1979: Ioan Ichim
* 1981-1986: Vasile Albu
* 1986-1989: Vasile Sandulache
* 1990: Ion Onofrei
* 1990-1992: Vasile Chitac
* 1992-1996: Iosef Ioan Liciu
* 1996-2004: Dumitru Sechelariu
* 2004-prezent: Romeo Stavarache

Cartiere Bacău

*Aviatori
*Bistrita lac
*CFR
*Cornisa
*Hang
*Izvoare
*Letea
*Lunca
*Miorita
*Nord
*Tache
*Ura
*Vasiiesti
*Gara

Zona metropolitană Bacău

Relaţii externe Bacău

Oraşe înfrǎţite Bacău

* Torino

Oraşe cu acord de colaborare Bacău

* Torino

Personalităţi Bacău

*Grigore Tăbăcaru, ilustru pedagog de la începutul secolului al XX-lea care a întrezărit rolul experimentului în activitatea pedagogică

*Vasile Alecsandri (1821 - 1890), poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc şi a literaturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.
*George Bacovia (1881 - 1957), poet
*Radu Cosaşu 1930, scriitor
*George Apostu (1934 - 1986), sculptor
*Lucreţiu Pătrăşcanu (1900 - 1954), avocat, om politic, Ministru al Justiţiei în primul guvern comunist, asasinat în închisoare
*Alexandru Piru (1917 - 1993), critic literar
*Solomon Marcus (1925), matematician
*Petru Cimpoesu (1952, Vaslui), scriitor
*Ovidiu Bălan, dirijor
*Ilie Boca, pictor
*Doina Melinte, atlet
*Mihaela Melinte, atlet
*Iulian Băicuş, critic literar
*Andrei Cristea, fotbalist
*Monica Roşu, gimnastă
*Nicolae Vermont, pictor
*Nadia Comăneci, gimnasta
*Vasile Pârvan, important istoric şi cel mai mare arheolog român
*George Enescu, compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor
*Ştefan cel Mare, domnitor roman
*Constantin Galeriu, duhovnic al Ortodoxiei române, preot şi profesor de teologie
*Radu Beligan, actor
*Loredana Groza, cântăreaţa
*Olga Tudorache, actriţă
*Eremia Grigorescu, general
*Tristan Tzara, poet şi eseist evreu român
*Costache Negri, scriitor, om politic şi patriot român
*Alexandru Şafran, cărturar, teolog, filosof, istoric şi literat evreu
*Sfântul Cuvios ANTIPA de la Calapodeşti,
*George Emil Palade, om de ştiinţă
*Ioan Borcea, zoolog, fondator oceanografiei româneşti şi a Staţiunii de Cercetări Maritime de la Agigea şi deputat în Parlamentul României în perioada interbelică
*Gheorghe Vrănceanu, matematician
*Ştefan Zeletin, filozof, economist şi sociolog român
*Ovidiu Balan, muzician şi dirijor
*Ion Drăgoi, instrumentist
*Iulian Antonescu, muzeolog
*Dimitrie N. Ghica, explorator

Ziare locale Bacău

*Deşteptarea
*Gazeta de Bacău
*Informaţia Bacăului
*Monitorul de Bacău
*Observator de Bacău
*Revista Ateneu
*Semne particulare
*Ziarul de Bacău

Sport Bacău

Fotbal Bacău

*FCM Bacău (Fotbal Club Municipal Bacau), Liga II
*FC Ştiinţa Bacău (Fotbal Club Ştiinţa Bacău), Liga II

Handbal Bacău

*Ştiinţa MD Bacău, masculin, Liga naţională
*CSH Bacău (Clubul Sportiv Handbal Stiinţa Bacău), feminin, Divizia A

Volei Bacău

*CS Ştiinţa Bacău (Club Sportiv Stiinţa Bacău), masculin, Divizia A1
*CS Ştiinţa Bacău (Club Sportiv Stiinţa Bacău), feminin, Divizia A1

Tenis Bacău

*CSS Bacău