Babadag este un oraş în judeţul Tulcea, regiunea Dobrogea, România.

Geografie Babadag

Clima este temperat continentală. Relieful este specific podişului Dobrogei, oraşul situându-se în depresiunea pârâului Tabana, care îl străbate, între dealuri cu înălţimi de până la 250 m, din rocă granitică şi calcaroasă, acoperite zonal de pădure. Zona este mărginită de lacul Babadag, lacul Razelm, dealul Coiun Baba, dealul Sultan Tepe şi Ianik Bair.

Istorie Babadag

Pe teritoriul oraşului a existat o aşezare de epocă romană numită "Vicus Novus", menţionată într-o inscripţie din vremea Imperiului Roman (anul 178). În zona centrală a oraşului actual s-au găsit de asemenea vestigii de epocă romană care dovedesc atingerea unui nivel cvasi-urban de dezvoltare (conducte pentru apă din ceramică arsă încastrate în zidărie etc).

Prima atestare documentară este din 1263. În epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman (începutul secolului XV), locuirea devine din ce în ce mai importantă în zonă. La un moment dat aşezarea capătă un caracter urban, denumirea turcească a oraşului fiind "Babadag" ("Muntele Tatălui"). Pentru o perioadă oraşul a fost centru administrativ al Dobrogei, fiind cel mai dezvoltat oraş dobrogean. Din epoca medievală în oraş se mai pot vedea geamia turcească din secolul al XVI-lea alături de mormântul lui Gazi-Ali-Paşa şi cişmeaua Kalaigi, mausoleul lui Sari Saltuk Dede, Casa Panaghia precum şi vase de ceramică, monede, arme şi multe alte vestigii păstrate în colecţii muzeale sau particulare.

În perioada 1677-1678, reşedinţa paşei s-a mutat de la Silistra la Babadag. În felul acesta, importanţa Babadagului ca reşedinţă a celui mai important om al stăpânirii turceşti din provincia de la Dunărea de Jos, creşte tot mai mult. Cronicile menţionează în legătură cu aceasta amestecul paşei din Babadag în politica internă a celor două ţări române.

Demografie Babadag

În 1900, populaţia era de 3.500 locuitori. Conform recensământului din 2002, populaţia Babadagului este de 10.037 locuitori din care 84.7% români şi 15,3% etnii locale. Distribuţia etnică:
*8.466 români (84.3%)
*1.289 turci şi tătari (12.8%)
*168 ţigani (1.7%)
*37 lipoveni (0.4%)
*77 alte etnii (aromâni, bulgari, etc)

După limba maternă, 85.5% vorbesc limba română, 12.5% turca şi 1.3% limba romani. După confesiune, 84.8% sunt ortodocşi şi 14.2% musulmani.

Obiective turistice Babadag

În centrul oraşului se găseşte Geamia Gazi-Ali-Pasa şi cişmeaua Kalaigi. Pe strada Măcin se află mausoleul lui Sari Saltuk Dede. Un alt obiectiv turistic este "Muzeul de Artă Orientală", găzduit de clădirea „Panaghia”, din secolul XIX, în stil oriental. La 5 km spre Tulcea, ruinele unei fortăreţe romane din secolele IV-V dHr.

La circa 8 km de Babadag, pe un deal stâncos de lânga localitatea Enisala, se pot vedea ruinele cetăţii numită local "Heracleea", de fapt o cetate genoveză (numită probabil "Bambola" sau "Stavrichi") construită la sfârşitul secolului al XIII-lea şi care a fost ocupată succesiv de către genovezi (sf.sec. al XIII-lea- prima jumătate a sec. al XIV-lea), a fost probabil sediul unui important principe local, Dimitrie, ("Demetrius Princeps tartarorum"), apoi a fost ocupată de o garnizoană a Ţării Româneşti şi ulterior cucerită de către otomani (care au denumit-o "Yeni Sale"), cetatea pierzându-şi treptat importanţa în decursul secolului al XV-lea, fiind apoi abandonată.

Educaţie Babadag

Oraşul deţine o bună tradiţie în învăţămantul şcolar, cu deosebite rezultate la olimpiade naţionale. Toate aceste merite pornesc din şcoala generală nr. 1 "Mircea Cel Bătrân", şcoala generală nr.2 cu clasele I-VIII , şcoala generală nr.3 "Constantin Brâncoveanu" şi grupul scolar "Dimitrie Cantemir".