Aleşd (în maghiară: "Élesd") este un oraş în judeţul Bihor, Crisana, România, la circa 38 km est de municipiul Oradea. Are o populaţie de 10.415 locuitori (2002).

Geografie Aleşd

Se situează în depresiunea Vad-Borod, pe Crişul Repede, la o altitudine medie de 224 m, la poalele Munţilor Plopiş la nord-est şi la poalele Munţilor Pădurea Craiului la sud de oraş. Distanţa faţă de municipiul Oradea este de 38 km.

Istorie Aleşd

Trecutul istoric este strâns legat de cetatea Piatra Şoimului, situată pe o stâncă la mică distanţă de oraş. Cetatea a fost construită în a doua jumătate a secolului XIII şi a fost atestată documentar în 1306. Prima atestare documentară a Aleşdului este din jurul anilor 1291-1294, când apare într-un registru de dijme episcopale sub numele de "Villa Elusd". El a fost înfiinţat prin colonizare de către stăpânii cetăţii, pe domeniul acesteia. În 1332 este consemnată cu numele "Sacerdos de Villa Elesd" iar în 1622 cu toponimul "Elesd".

În perioada 1658-1660 cetatea Piatra Şoimului s-a aflat în posesia domnului Ţării Româneşti Constantin Şerban Basarab. În 1711, cetatea a fost aruncată în aer de trupele imperiale austriece.

În 1904 aici a avut loc o puternică mişcare ţărănească, cu participarea a peste 4-5.000 de ţărani români şi maghiari, împotriva măsurilor guvernului de la Budapesta, reprimată sângeros de autorităţi.

Aleşdul a fost declarat oraş în 1968.

Populaţie Aleşd

La recensământul din 2002, în Aleşd au fost înegistraţi 10.415 locuitori, a căror distribuţie etnică este:
*Români: 6.788 (65,17 %)
*Maghiari: 1.987 (19,07 %)
*Romi (Ţigani): 953 (9.15 %)
*Slovaci: 645 (6.19 %)
*alte etnii: 0,42%
Din punct de vedere confesional, 51,17% dintre locuitori sunt ortodocşi (5.330 persoane), 18,7% romano catolici (1.948 persoane), 12,3% reformaţi (1.282), 8,51 baptişti (887), 7,68% penticostali (800), 1,03% greco-catolici (108 persoane) şi sub 1% adepţi ai altor religii.

Economie Aleşd

Industria cea mai dezvoltată în zonă este cea a materialelor de construcţii, în special ciment, var şi produse refractare. Industria a suferit un puternic şoc după 1989. În 1998 a fost declarată zonă defavorizată. Acest statut a permis atragerea de noi investiţii în industria uşoară, respectiv crearea locurilor de muncă pierdute după criza din industria materialelor extractive. Între 1998-2002 au fost create peste 1.500 de locuri de muncă.

Turism Aleşd

Zona beneficiază de un important potenţial turistic şi sportiv evidenţiat prin:

*Existenţa unor resurse naturale ca: izvorul de ape minerale din localitatea Pădurea Neagra şi apă termală (în Aleşd)
*Infrastructura pentru turism şi agrement: un hotel şi un motel, 4 restaurante; un ştrand cu apă termală; un lac de acumulare pe care se pot practica pescuitul şi sporturile nautice
*Existenţa unor obiective de interes turistic: Biserica Ortodoxă de influenţă muntenească, ctitoria lui Constantin Basarab Cârnu din satul Tinăud (1658), Biserica Ortodoxă din lemn din Pestiş (sec. XVIII), Cetatea Piatra Şoimului din Pestiş (sec. XIII), Castelul Poiana Florilor din sec. XIX, etc.
*Sărbători populare cîmpeneşti şi evenimente socio-culturale din zonă: Tîrgul de vară Aleşdana
*Potenţial sportiv exprimat prin: un stadion cu 2000 locuri, 2 săli de sport, 2 baze sportive, un teren de fotbal şi un bazin de înot.
*Posibilitatea desfăşurării de activităţi de vînătoare şi pescuit sportiv: în pădurile din zonă trăiesc o mare diversitate de animale sălbatice, iar în lacul de acumulare se poate practica pescuitul sportiv şi vînatul la păsări de baltă.

Oraşe înfrăţite Aleşd

* Kaba, Ungaria