Prezentarea oraşului Agnita

Judeţ:
Regiunea geografică:
Populaţie:
10 866 loc (locul 185)
Recensământ:
2002
Suprafaţă:
96 km2 (locul 89)
Densitate:
113 loc/km2 (locul 120)
Altitudine:
442-497 m. (locul 125)
Atestare documentară:
1280 (locul 48)
Latitudine:
45 grade 58' 00"
Longitudine:
24 grade 37' 00"
Localităţi:
Coveş, Ruja
Primar:
Radu-Marius Curcean, PD-L, din 2008
Site-uri utile:
Primaria Agnita
 
Agnita (în traducere "Sfânta Agata") este un oraş din judeţul Sibiu, Transilvania, România. Are o populaţie de 10.866 locuitori.

Istoric Agnita


Agnita, pomenită pentru prima oară într-un document de la 1280, este un orăşel cu tradiţie meşteşugărească, renumit prin breslele de altădată ale tăbăcarilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor şi olarilor, având economie semi-rurală.

Aici se află una dintre cele mai vechi fortificaţii ţărăneşti din Transilvania. Iniţiată în secolul XIII, ea a fost amplificată succesiv, ajungând să aibă, în secolul XVII, trei incinte întărite cu turnuri. În centrul cetăţii se află o biserică-hală cu trei nave (navele laterale cu tribune) şi turn vestic (sec. XV în preajma anului 1409). La rândul ei fortificată, biserica a suferit numeroase transformări. Cele patru turnuri ale bisericii fortificate – ale pantofarilor, croitorilor, fierarilor şi dogarilor –, demonstrează forţa economică a acestor bresle, ca şi faptul că aveau încredinţate spre apărare acele porţiuni de zid în caz de conflict armat.

Muzeul orăşenesc dispune de un important fond de artă medievală (lăzi gotice, elemente de arhitectură, sculpturi, ceramică etc).

Regele Ungariei, Ludovic de Anjou, conferise Agnitei (villam nostram Zenthagata), încă din 1376, dreptul de a ţine târg anual în ziua de 24 iunie (ziua Sfântului Ioan). Ulterior, acest drept se lărgea pentru alte 2 târguri.

În 1466, regele maghiar a acordat localităţii Agnita dreptul de "ius gladii", adică dreptul de a pronunţa şi a executa sentinţe de moarte. În acelaşi an, localităţii i s-a acordat dreptul de a menţine în localitate jumătate din contingentul de trupe regale, pentru apărarea proprie, în scopul ca biserica-cetate să nu cadă în mâini străine, având în vedere că frontiera spre Valahia era aproape.

Până în 1950, când a fost declarată oraş, Agnita a fost o comună cu târg ("Marktgemeinde").

Calea ferată cu ecartament îngust Sibiu-Agnita este pe lista monumentelor istorice din România.

Demografie Agnita


 
Stema oraşului Agnita
Stema orasului Agnita
 
Amplasarea oraşului Agnita în cadrul României
Amplasarea orasului Agnita in cadrul Romaniei
 
Poziţia oraşului Agnita în cadrul judeţului Sibiu
Pozitia orasului Agnita in cadrul judetului Sibiu
 
Harta rutieră a oraşului Agnita


Hoteluri din Agnita

Vedere din satelit a oraşului Agnita


Cazare in Agnita

Contribuie la dezvoltarea paginii localitatii Agnita