Judeţul Cluj (magh. "Kolozs megye") este un judeţ aşezat în partea central-vestică a României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Se învecinează cu judeţele Sălaj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Alba şi Bihor.

Etimologie Cluj

Numele de Cluj provine cel mai probabil din latinescul "Castrum Clus", folosit pentru întâia oară în secolul XII pentru a numi cetatea oraşului medieval din acest loc. Cuvântul "Clus" înseamnă "închis" în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul Cluj-Napoca. O altă teorie acceptată este cea a provenienţei numelui din germanul "Klaus" sau din cuvântul "Klause" (însemnând trecătoare între munţi sau din "clusa" stăvilar, baraj).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár, respectiv Klausenburg. Klausenburg a fost unul dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană "Siebenbürgen", cu sensul de "Şapte Cetăţi"). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi "Klus". Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974 numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, "Napoca" fiind prima denumire a localităţii, folosită în epoca ocupaţiei romane.

Există câteva teorii privitoare la originea denumirii "Napoca": "Napoca" sau "Napuca" ar putea avea legătură cu o serie de triburi dacice ("Naparis" sau "Napaei"). Denumirea ar putea proveni, de asemenea, de la grecesul "napos" (vale împădurită - Clujul aflându-se într-o vale înconjurată de păduri).

Stema Cluj

Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 221/2006 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006.

Descrierea stemei

Stema judeţului Cluj se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontaţi de culoare neagră, cu limba roşie, care susţin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.

Semnificaţia elementelor

„Lupa Capitolina” este simbolul romanităţii, fiind donaţia statului italian în anul 1920. Semnifică istoria judeţului, Clujul având mai multe aşezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) şi castrele romane de la Turda, Gilău, Bologa, Gherla şi Caseiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale judeţului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someş). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura şi ştiinţa, prin tiparul existent aici din secolul al XVI-lea, marcând prima şcoală sătească atestată documentar (Jucu, secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate — Muntenia, Transilvania, Moldova —, un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificator Mihai Viteazul.

Geografie Cluj

Relieful Cluj

Judeţul Cluj are o suprafaţă de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Judeţul este unul de podiş şi de munte. Circa o treime (24%) din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii Apuseni, cu înălţimi de până la 1.800 de metri, localizaţi în partea sud-vestică a judeţului. Restul suprafeţei este format în proporţie de 76% din dealuri şi văi ale Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei. Terasele şi luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului suplinesc lipsa câmpiilor.

Hidrografia Cluj

Teritoriul judeţului aparţine bazinului Someşului Mic şi parţial bazinului Arieşului şi al Crişului Repede. Pe teritoriul judeţului sunt lacuri de alunecare şi lacuri care au luat naştere în vechile exploatări de sare, precum şi lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someş" (Gilău, Tarniţa, Fântânele).

Populaţia Cluj

Cu o populaţie de 702.755 locuitori în 2002, densitatea populaţiei era de 105/km².

Structura etnică se prezintă astfel:
*Români - 79.4%
*Maghiari - 17.4%
*Rromi - 2.8%

Economie Cluj

Judeţul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii din România. Investiţiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus, Cluj-Napoca adăposteşte importante centre de servicii IT şi financiare.

Industria Cluj

În 2005, în judeţul Cluj îşi desfăşurau activitatea un număr de 21155 de unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii. În ansamblul economiei judeţului Cluj, locurile dominante sunt deţinute de comerţul cu ridicata şi amănuntul, servicii de reparaţii, tranzacţii imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare şi construcţii.

Agricultura Cluj

În 2005, suprafaţa cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi era de 157307 de hectare din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare de grâu şi secară, 22239 de hectare de orz şi orzoaică, 46611 de hectare de porumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare de floarea soarelui, 1913 de hectare de sfeclă de zahăr, 12027 de hectare de cartofi şi 9255 de hectare cultivate cu legume.

Producţia totală de fructe în 2005 a fost de 40449 tone de mere, prune, cireşe şi vişine, pere, nuci, piersici, caise şi alte fructe.

Parcul de tractoare şi maşini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice şi 731 combine pentru recoltat.

Efectivele de animale la sfârşitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine şi 7341 capete de caprine.

Turism Cluj

Printre atracţiile turistice se numără:
*Oraşele Cluj-Napoca, Turda, Dej, Gherla.
*Munţii Apuseni, cu obiective ca Peştera Mare, Peştera Piatra Ponorului, Peştera Vârfurosu, ş.a.
*Centrele istorice ale Ciucea, Cetatea Bologa, Cetatea Dăbâca, Castelul Bánffy de la Bonţida.
*Mănăstirea Nicula

Administraţie Cluj

Judeţul este compus din 5 municipii, un oraş şi 74 de comune.

Municipii Cluj

* Cluj-Napoca
* Turda
* Dej
* Câmpia Turzii
* Gherla

Oraşe Cluj

* Huedin

Comune Cluj

* Aghireşu
* Aiton
* Aluniş
* Apahida
* Aşchileu
* Baciu
* Băişoara
* Beliş
* Bobâlna
* Bonţida
* Borşa
* Buza
* Căianu
* Călăţele
* Cămăraşu
* Căpuşu Mare
* Căşeiu
* Cătina
* Câţcău
* Ceanu Mare
* Chinteni
* Chiuieşti
* Ciucea
* Ciurila
* Cojocna
* Corneşti
* Cuzdrioara
* Dăbâca
* Feleacu
* Fizeşu Gherlii
* Floreşti
* Frata
* Gârbău
* Geaca
* Gilău
* Iara
* Iclod
* Izvoru Crişului
* Jichişu de Jos
* Jucu
* Luna
* Măguri-Răcătău
* Mănăstireni
* Mărgău
* Mărişel
* Mica
* Mihai Viteazu
* Mintiu Gherlii
* Mociu
* Moldoveneşti
* Negreni
* Pălatca
* Panticeu
* Petreştii de Jos
* Ploscoş
* Poieni
* Râşca
* Recea-Cristur
* Săcuieu
* Sănduleşti
* Săvădisla
* Sânncraiu
* Sânmartin
* Sânpaul
* Sic
* Suatu
* Tritenii de Jos
* Tureni
* Ţaga
* Unguraş
* Vad
* Valea Ierii
* Viişoara
* Vultureni